Zidărie portantă sau cadre din beton armat?

…aceasta-i întrebarea, pe care multi arhitecți și-o pun, și multi clienți n-o înțeleg! O sa explicam pe larg ce înseamna fiecare, cu avantaje și dezavantaje.

Conform normativelor noastre, structura de rezistenta poate sa fie de 3 feluri: zidarie portanta, cadre (de mai multe feluri)si cu pereți din beton armat. La o casa de tip unifamilial primele doua se folosesc in mod regulat.

Zidaria portanta:

Pe scurt, înseamnă ca forțele gravitaționale și seismice care acționează asupra unei construcții sunt preluate de pereții din zidărie ai acesteia. De regula zidăria este întărită cu sâmburi (stâlpișori), centuri si/sau planșee din beton armat. In acest caz se numește zidărie portanta confinata. Sâmburii (stâlpișorii) asigura legătura cu fundațiile, rigidizarea colțurilor si intersecțiilor de pereti. In plus ei suplinesc zidăria, in zona golurilor mai mari de 2mp. Centurile, împreună cu planșeul, asigura conlucrarea spatiala a tuturor peretilor si transmiterea forțelor seismice către aceștia. Planșeul este alcătuit din placa și grinzi. Fac aceasta precizare pentru ca de regula se face confuzie intre placa și planșeu.

P.S. Multi ingineri si arhitecți va vor spune ca planșeul este o șaibă rigida. De fapt, el trebuie sa aibă comportarea unei șaibe rigide, tocmai ca sa poată face ce am scris mai sus.

O construcție din zidărie portanta (confinata sau nu) trebuie sa aibă pereți cu grosimea de minim 25 cm din cărămida plina sau blocuri ceramice portante (atenție! nu toate blocurile ceramice sunt portante). Bloc ceramic înseamnă (pentru cine nu știe) o cărămida cu dimensiuni mai mari si care are goluri verticale (vezi Porotherm, Brikstone sau altele).

Noi nu folosim BCA-ul pentru zidărie portanta  în zone seismice, dar este acceptat de catre normative in anumite conditii. Atentie insa caci pe piata se gaseste cu greu BCA cu rezistenta la compresiune de 5N/mmp, probabil ca trebuie comandat special. BCA-ul cu rezistenta de 2.5N/mmp nu se poate folosi in orice zona seismica. Deci nu cadeti in capcana celor care considera ca le stiu pe toate si mai ales nu cereti informatii de la vanzatorii din magazine, nu este de competenta lor. Am mai demonstrat asta in articolul cu cimentul, in care v-am spus ca anumiti producatori recomanda explicit sa intrebi vanzatorul ce ciment se potriveste lucrarii tale.

Pereții unei asemenea construcții trebuie sa fie dispusi de regula la toate încăperile. Asta face ca pe viitor construcția să nu poată fi recompartimentata. O alta regula importanta (poate fi si o limitare) este ca pereții din parter sa se regaseasca si la etaje. Din cauza asta compartimentările vor avea de suferit.  De asemenea exista in normativ si câteva limitări cu privire la aria totala a golurile raportata la aria pereților de zidărie. Asa ca dacă vreți o casa pe zidărie portanta ferestrele mari si multe ies din discuție.  Poti avea 2-3 ferestre mari dar nu toate ferestrele dintr-o casa. Dimensiunea mare a ferestrelor este totusi relativa si tine cont de multi factori.

Avantaje: costuri de execuție mai mici din cauza ca se folosește mai putin otel și beton; manopera mai putina, timp de executie mai scurt.

Dezavantaje: limitări de compartimentare si de recompartimentare in timp.

Am găsit în diverse articole ca și dezavantaje la zidăria portanta timpul de execuție mare. Acest lucru este complet fals, deoarece din moment ce avem mai putin fier, mai putin cofraj si mai putin beton nu are cum sa crească timpul de execuție. Sa faci cofraje si sa montezi armaturi mai multe si mai groase, durează semnificativ mai mult decât sa faci niște ziduri. Sa nu uitam ca la structurile in cadre avem oricum zidărie de închidere care trebuie neapărat executata, iar pereții de gips carton nu sunt tocmai ieftini, mai ales dacă sunt făcuți corect. Pe de alta parte majoritatea constructorilor de locuințe solicita sa execute înainte zidăria si mai apoi cadrele tocmai pentru a micșora suprafața de cofraj. Nu sunt de acord cu acest fapt, motivul l-am explicat în acest articol.

Mai jos un exemplu de plan de arhitectura cu zidărie portanta:

model_ath_portanta

Si un plan de cofraj planseu peste parter pentru zidărie portanta – pentru partiul de mai sus:

model_struct_portanta

Structura in cadre din beton armat

Cadrele sunt alcătuite din stâlpi și grinzi, uneori în loc de stâlpi pot fi si pereți din beton armat. Stâlpii și grinzile preiau incarcarile gravitationale si din seism, asigurând stabilitatea si rezistenta construcției.  Conform normativelor, pentru o astfel de structura trebuie ca mai întâi sa se execute cadrele si dupa aceea zidurile. Aceastea trebuie insa ancorate de cadre pentru a nu fi expulzate in cazul unui seism. Zidurile pot fi din orice (cărămidă, BCA, panouri din lemn, etc.) si pot avea orice grosimi.

Avantaje: permite spatii mai mari, și compartimentări interioare cu pereți ușori din gips carton care se pot muta ulterior – nu ca i-ar și  muta cineva vreodată, costurile fiind foarte mari.

Dezavantaje: timp de execuție mai mare, costuri mai mari (mai mult beton si fier, cărămida fiind de regula cam aceeași), detalii de execuție mai complicate.

Un exemplu de plan de cofraj planseu la o structura in cadre, tot pentru o locuinta.

model_cadre

Sfatul meu:

Mergeți la un proiectant avizat și cu siguranță veți găsi informații corecte si  veți putea alege soluția optima. Pentru o comparatie intre avantajele unei case parter vs. o casa parter + mansarda cititi acest articol.

Astept intrebarile!

24 thoughts on “Zidărie portantă sau cadre din beton armat?”

%d bloggers like this: