{"id":3449,"date":"2026-09-12T19:09:32","date_gmt":"2026-09-12T16:09:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3449"},"modified":"2026-09-12T19:09:33","modified_gmt":"2026-09-12T16:09:33","slug":"pucm-pamanturi-contractii-umflari-mari","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3449","title":{"rendered":"PUCM &#8211; pamanturi cu contractii si umflari mari"},"content":{"rendered":"<div class=\"t m0 x6 h6 y33 ff1 fs2 fc0 sc0 ls2 ws0\">\n<h1 dir=\"ltr\">Fundarea pe PUCM \u2013 p\u0103m\u00e2nturi cu umfl\u0103ri \u0219i contrac\u021bii mari (edi\u021bia 2026)<\/h1>\n<p dir=\"ltr\">Am scris prima versiune a acestui articol \u00een 2016. De atunci am proiectat \u0219i expertizat destule cl\u0103diri pe argile contractile, \u00een Teleorman, Olt, Dolj \u0219i \u00een jurul Bucure\u0219tiului, ca s\u0103-l pot rescrie cu ce lipsea: cum cite\u0219ti studiul geotehnic, ce faci c\u00e2nd nu po\u021bi sau nu vrei s\u0103 cobori la 2 metri, \u0219i de ce zeci de mii de case stau bine pe astfel de terenuri de decenii, f\u0103r\u0103 radier \u0219i f\u0103r\u0103 pilo\u021bi.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\">Ce sunt<\/h2>\n<p dir=\"ltr\">P\u0103m\u00e2nturile cu umfl\u0103ri \u0219i contrac\u021bii mari, PUCM pe scurt, sunt p\u0103m\u00e2nturi argiloase active \u00een raport cu apa: \u00ee\u0219i modific\u0103 sensibil volumul c\u00e2nd variaz\u0103 umiditatea. Se umfl\u0103 c\u00e2nd se ud\u0103, se contract\u0103 c\u00e2nd se usuc\u0103. \u00cen literatur\u0103 le g\u0103si\u021bi \u0219i ca p\u0103m\u00e2nturi contractile sau expansive.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">Ca terenul s\u0103-\u0219i schimbe volumul suficient ca s\u0103 conteze pentru o cl\u0103dire, trebuie s\u0103 fie \u00eendeplinite dou\u0103 condi\u021bii deodat\u0103:<\/p>\n<ul dir=\"ltr\">\n<li>s\u0103 existe, \u00een zona de suprafa\u021b\u0103, argile active;<\/li>\n<li>s\u0103 apar\u0103 varia\u021bii importante de umiditate \u2014 din clim\u0103, din vegeta\u021bie, dintr-o \u021beav\u0103 spart\u0103, dintr-o rigol\u0103 care descarc\u0103 l\u00e2ng\u0103 funda\u021bie.<\/li>\n<\/ul>\n<p dir=\"ltr\">A doua condi\u021bie e cea pe care o pute\u021bi controla. Pe ea se bazeaz\u0103 aproape tot ce urmeaz\u0103.<\/p>\n<\/div>\n<div class=\"t m0 x6 h6 y3a ff1 fs2 fc0 sc0 ls2 ws0\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/pucm_harta.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-3451\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/pucm_harta.png?resize=1024%2C656\" alt=\"pucm_harta\" width=\"1024\" height=\"656\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/pucm_harta.png?resize=1024%2C656 1024w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/pucm_harta.png?resize=300%2C192 300w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/pucm_harta.png?w=1156 1156w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/a><\/div>\n<p dir=\"ltr\">Anexa I a normativului NP 126:2010 d\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea lor: Oltenia aproape toat\u0103, cu Slatina, Bal\u0219, Craiova, T\u00e2rgu Jiu, Turnu Severin, apoi Pite\u0219ti \u0219i o parte din Muntenia. Dac\u0103 construi\u021bi \u00een zonele astea, \u00eentrebarea nu e dac\u0103 ave\u021bi PUCM, ci c\u00e2t de activ.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\">Cum cite\u0219ti studiul geotehnic<\/h2>\n<p dir=\"ltr\">\u00cencadrarea o face laboratorul, nu ochiul. NP 126:2010 pct. 2.2.5 cere ca studiul s\u0103 determine cel pu\u021bin: frac\u021biunea de argil\u0103 A2\u03bc, indicele de plasticitate Ip, indicele de activitate IA = Ip\/A2\u03bc, umflarea liber\u0103 UL \u0219i presiunea de umflare pu. Dac\u0103 studiul dumneavoastr\u0103 nu are aceste valori, nu e un studiu pentru PUCM, e un studiu pe care scrie PUCM.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">Tabelul 1.1 \u00eemparte p\u0103m\u00e2nturile \u00een patru clase de activitate. Cele c\u00e2teva praguri care conteaz\u0103 \u00een practic\u0103:<\/p>\n<div dir=\"ltr\">\n<table>\n<thead>\n<tr>\n<th scope=\"col\"><\/th>\n<th scope=\"col\">Pu\u021bin active<\/th>\n<th scope=\"col\">Activitate medie<\/th>\n<th scope=\"col\">Active<\/th>\n<th scope=\"col\">Foarte active<\/th>\n<\/tr>\n<\/thead>\n<tbody>\n<tr>\n<td>Ip (%)<\/td>\n<td>sub 12<\/td>\n<td>12\u201325<\/td>\n<td>25\u201335<\/td>\n<td>peste 35<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>IA<\/td>\n<td>sub 0,75<\/td>\n<td>0,75\u20131,00<\/td>\n<td>1,00\u20131,25<\/td>\n<td>peste 1,25<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>UL (%)<\/td>\n<td>sub 70<\/td>\n<td>70\u2013100<\/td>\n<td>100\u2013140<\/td>\n<td>peste 140<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>pu (kPa)<\/td>\n<td>sub 50<\/td>\n<td>50\u2013100<\/td>\n<td>100\u2013200<\/td>\n<td>peste 200<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/div>\n<p dir=\"ltr\">Anexa III pct. 10 traduce umflarea liber\u0103: sub 70% p\u0103m\u00e2ntul nu are caracteristici expansive; peste 70% e poten\u021bial expansiv moderat; peste 100% produce umfl\u0103ri considerabile chiar sub \u00eenc\u0103rc\u0103ri u\u0219oare.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">Presiunea de umflare, pu, e cifra pe care o ve\u021bi folosi cel mai mult. Dac\u0103 funda\u021bia apas\u0103 pe teren cu mai mult dec\u00e2t pu, terenul nu se mai poate umfla sub ea. E principiul din spatele uneia dintre cele cinci m\u0103suri de mai jos.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\">Cele cinci m\u0103suri din normativ<\/h2>\n<p dir=\"ltr\">Tabelul 4.1 din NP 126:2010 d\u0103 m\u0103surile pentru fundarea cl\u0103dirilor pe PUCM. Le citez, pentru c\u0103 sunt pu\u021bine \u0219i se combin\u0103:<\/p>\n<ol dir=\"ltr\">\n<li>Men\u021binerea unor condi\u021bii stabile de umiditate prin ecrane impermeabile sub trotuare \u2014 p\u0103m\u00e2nt stabilizat sau geomembrane \u2014 \u0219i evitarea infiltra\u021biilor din interior.<\/li>\n<li>Controlul sau prevenirea varia\u021biilor de volum prin m\u0103rirea presiunilor pe teren \u0219i prevederea unor spa\u021bii de expansiune.<\/li>\n<li>Rigidizarea structurii prin centuri.<\/li>\n<li>\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea p\u0103m\u00e2nturilor prin stabilizare, injec\u021bii sau \u00eenlocuire.<\/li>\n<li>Fundarea \u00een ad\u00e2ncime, sub zona afectat\u0103 de varia\u021biile de volum.<\/li>\n<\/ol>\n<p dir=\"ltr\">M\u0103surile nu se aleg una din cinci. Se combin\u0103, dup\u0103 recomand\u0103rile studiului geotehnic \u0219i dup\u0103 ce e cl\u0103direa: o cas\u0103 parter cu pere\u021bi de zid\u0103rie \u0219i un bloc P+4 pe acela\u0219i teren nu se fundeaz\u0103 la fel.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\">Ad\u00e2ncimea de fundare: recomandarea \u0219i ce e \u00een spatele ei<\/h2>\n<p dir=\"ltr\">NP 126:2010 pct. 4.4 distinge trei cazuri dup\u0103 nivelul apei subterane: cazul I, apa la mai pu\u021bin de 2,00 m; cazul II, apa \u00eentre 2,00 \u0219i 10,00 m; cazul III, apa sub 10,00 m. Pct. 4.5 recomand\u0103 ad\u00e2ncimea minim\u0103 de fundare D = 1,50 m pentru cazul I \u0219i D = 2,00 m pentru cazurile II \u0219i III, \u00een toate cazurile peste ad\u00e2ncimea de \u00eenghe\u021b din STAS 6054-77.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">Motivul e la pct. 1.1.7: la fundare peste 2,00 m ad\u00e2ncime nu se produc, de regul\u0103, varia\u021bii de volum care s\u0103 influen\u021beze construc\u021bia. Iar Anexa II spune c\u0103, \u00een condi\u021biile climatice din Rom\u00e2nia, zona de fisuri \u0219i cr\u0103p\u0103turi din contrac\u021bie se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 la 2,00\u20132,50 m. Sub cota asta argila nu se mai usuc\u0103 vara \u0219i nu se mai ud\u0103 toamna; st\u0103 la o umiditate aproape constant\u0103 \u0219i nu mai mi\u0219c\u0103.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">O cl\u0103dire cu subsol e deja acolo. De asta, la un subsol pe PUCM, problema nu e umflarea argilei, ci apa: presiunea ei pe pere\u021bi \u0219i pe radier, \u0219i drenarea ei. E alt\u0103 discu\u021bie, cu alte m\u0103suri.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\">C\u00e2nd fundezi mai sus de ad\u00e2ncimea recomandat\u0103<\/h2>\n<p dir=\"ltr\">Aici e partea pe care n-am scris-o \u00een 2016 \u0219i care conteaz\u0103 cel mai mult pentru o cas\u0103 obi\u0219nuit\u0103.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">Recomandarea de 2,00 m e recomandare, nu obliga\u021bie. NP 126:2010 pct. 4.15 spune ce faci c\u00e2nd fundezi mai sus dec\u00e2t cere pct. 4.5, \u0219i anume trei lucruri, \u00eempreun\u0103:<\/p>\n<ul dir=\"ltr\">\n<li><strong>trotuar etan\u0219 de minimum 1,50 m l\u0103\u021bime<\/strong>, \u00een jurul \u00eentregii cl\u0103diri;<\/li>\n<li><strong>m\u0103rirea presiunii efective pe talp\u0103 cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la presiunea de umflare<\/strong>, f\u0103r\u0103 a dep\u0103\u0219i capacitatea portant\u0103 a terenului \u2014 de aici l\u0103\u021bimi de funda\u021bie mai mici dec\u00e2t v-a\u021bi a\u0219tepta, pentru c\u0103 vre\u021bi presiune mare, nu mic\u0103;<\/li>\n<li><strong>centuri de beton armat continue la fiecare nivel, inclusiv la soclu<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<p dir=\"ltr\">Pct. 4.16 permite chiar, la o cl\u0103dire parter cu form\u0103 apropiat\u0103 de p\u0103trat, \u00eenlocuirea centurii superioare cu armarea zid\u0103riei la col\u021buri pe 1,50\u20132,00 m. Centurile au minimum 4\u00d812, iar peste 32 cm l\u0103\u021bime 6\u00d812.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">La asta se adaug\u0103 regulile generale de la pct. 4.12, valabile ori de c\u00e2te ori funda\u021bi la ad\u00e2ncimea minim\u0103: cl\u0103direa se \u00eemparte \u00een tronsoane de cel mult 30 m cu rosturi de tasare; conductele de ap\u0103 \u0219i canalizare intr\u0103 \u00een cl\u0103dire cu racorduri elastice; trotuarul etan\u0219 are minimum 1,00 m \u0219i se a\u0219az\u0103 pe 20 cm de p\u0103m\u00e2nt stabilizat, cu pant\u0103 de 5%; anexele se fundeaz\u0103 la aceea\u0219i ad\u00e2ncime cu cl\u0103direa; apa nu stagneaz\u0103 la mai pu\u021bin de 10 m de construc\u021bie. Dac\u0103 funda\u021bi la ad\u00e2ncimi diferite, rosturi de tasare, iar diferen\u021ba \u00eentre funda\u021bii al\u0103turate nu dep\u0103\u0219e\u0219te 0,50 m (pct. 4.7).<\/p>\n<p dir=\"ltr\">Asta e re\u021beta dup\u0103 care stau, de decenii, zeci de mii de case din Oltenia \u0219i Muntenia: funda\u021bii la 1,00\u20131,50 m, centuri jos \u0219i sus, trotuar lat, \u021bevi protejate. Nu radier, nu pilo\u021bi, nu 2 metri. Casele care au cr\u0103pat nu au cr\u0103pat pentru c\u0103 aveau funda\u021bia la 1,20 m, ci pentru c\u0103 le lipsea centura, aveau trotuarul rupt, un nuc la 3 m de col\u021b sau o \u021beav\u0103 care pierdea de zece ani sub buc\u0103t\u0103rie.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\">Un caz din practic\u0103<\/h2>\n<p dir=\"ltr\">O \u0219coal\u0103 parter din Teleorman, pe teren \u00een pant\u0103, la care am f\u0103cut proiectul de consolidare \u00een 2026. Studiul geotehnic a \u00eencadrat terenul ca PUCM pu\u021bin activ, \u00eentr-o zon\u0103 cu umiditate constant\u0103, \u0219i a recomandat ad\u00e2ncimea de fundare de 1,00 m. Funda\u021biile existente erau acolo, la 1,00 m, \u0219i cl\u0103direa nu avea degrad\u0103ri din teren.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">Am avut de ales \u00eentre a subzidi p\u00e2n\u0103 la 2,00 m \u2014 scump, invaziv, cu riscul de a deranja un teren care st\u0103tea lini\u0219tit \u2014 \u0219i a rigidiza infrastructura. Am ales a doua: funda\u021biile existente c\u0103m\u0103\u0219uite cu beton armat, l\u0103\u021bite ca s\u0103 conlucreze cu terenul, grinzi de fundare jumelate, c\u0103m\u0103\u0219uirea zidurilor, centuri, plan\u0219eu nou de beton armat. Plus sistematizarea terenului ca apa de pe pant\u0103 s\u0103 nu mai ajung\u0103 la funda\u021bii.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">Dac\u0103 studiul ar fi dat un p\u0103m\u00e2nt activ sau ap\u0103 la 1,50 m, decizia era alta. Terenul decide ad\u00e2ncimea numai \u00eempreun\u0103 cu cl\u0103direa \u0219i cu apa.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\">Ce nu face\u021bi pe PUCM<\/h2>\n<p dir=\"ltr\">Trei lucruri pe care le v\u0103d tot mai des, inclusiv \u00een clipuri de pe internet care par serioase:<\/p>\n<p dir=\"ltr\"><strong>Pern\u0103 de pietri\u0219 sub funda\u021bie, ca strat drenant.<\/strong> Pe argil\u0103 contractil\u0103, un strat de pietri\u0219 sub talp\u0103 e un rezervor: adun\u0103 apa \u0219i o \u021bine lipit\u0103 de argila de dedesubt, exact ce vrea normativul s\u0103 evite. \u00cenlocuirea din tabelul 4.1 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 sco\u021bi p\u0103m\u00e2ntul activ \u0219i s\u0103 pui \u00een loc p\u0103m\u00e2nt inactiv, compactat, nu s\u0103 pui un burete peste el. Dac\u0103 totu\u0219i exist\u0103 pern\u0103, drenul trebuie s\u0103 fie sub cota ei \u0219i s\u0103 o goleasc\u0103 permanent, iar \u00eentre argil\u0103 \u0219i pietri\u0219 trebuie geotextil de separa\u021bie, altfel argila migreaz\u0103 \u00een pietri\u0219 \u0219i \u00een c\u00e2\u021biva ani perna e argil\u0103 cu pietre.<\/p>\n<p dir=\"ltr\"><strong>Ciment sau var pres\u0103rat pe fundul s\u0103p\u0103turii.<\/strong> Stabilizarea argilei se face cu var, amestecat pe 20\u201330 cm, compactat \u0219i l\u0103sat s\u0103 reac\u021bioneze \u2014 pct. 4.12 vorbe\u0219te de 20 cm de p\u0103m\u00e2nt stabilizat sub trotuar. Praful pres\u0103rat pe suprafa\u021b\u0103 arat\u0103 bine \u00een poze \u0219i nu schimb\u0103 nimic din propriet\u0103\u021bile argilei.<\/p>\n<p dir=\"ltr\"><strong>Copaci la mai pu\u021bin de \u00een\u0103l\u021bimea lor de cl\u0103dire.<\/strong> Un copac matur scoate apa din argil\u0103 pe o raz\u0103 cam c\u00e2t \u00een\u0103l\u021bimea lui. Pct. 2.2 cere ca studiul s\u0103 noteze pozi\u021bia arborilor existen\u021bi sau defri\u0219a\u021bi; mul\u021bi nu o fac. Un nuc plantat la 3 m de cas\u0103 e cel mai frecvent motiv de fisuri \u00een diagonal\u0103 la col\u021buri pe care l-am v\u0103zut la case din Oltenia.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\">Ce face\u021bi oricum, indiferent de ad\u00e2ncime<\/h2>\n<p dir=\"ltr\"><strong>1. Trotuar etan\u0219.<\/strong> E cea mai important\u0103 m\u0103sur\u0103, valabil\u0103 pentru orice cl\u0103dire \u0219i esen\u021bial\u0103 pe PUCM. Dac\u0103 vre\u021bi trotuare din dale, piatr\u0103 sau orice altceva, face\u021bi sub placaj un trotuar ascuns din beton armat, hidroizolat \u0219i etan\u0219at la perete, pe 20 cm de p\u0103m\u00e2nt stabilizat, cu pant\u0103 spre exterior. L\u0103\u021bimea: 1,00 m la fundare la ad\u00e2ncimea recomandat\u0103, 1,50 m dac\u0103 funda\u021bi mai sus (pct. 4.12 \u0219i 4.15).<\/p>\n<p dir=\"ltr\"><strong>2. \u021aevile.<\/strong> Ca \u0219i la loess, conductele de ap\u0103 \u0219i canalizare care intr\u0103 \u0219i ies din cl\u0103dire se protejeaz\u0103 \u00eempotriva pierderilor accidentale: \u021beav\u0103 \u00een \u021beav\u0103 sau canivouri din beton armat, cu racorduri elastice la intrarea \u00een cl\u0103dire. La cl\u0103diri mai mari sau la blocuri e bine s\u0103 existe subsol tehnic, ca s\u0103 po\u021bi vedea \u021bevile. Am avut disputa asta \u00een 2006 cu un arhitect, pentru ni\u0219te blocuri din Craiova. Omul nu \u00een\u021belegea de ce vreau subsol tehnic \u0219i de ce m\u0103 bag peste instalatori. Craiova e pe hart\u0103, \u00een zona cea mai activ\u0103.<\/p>\n<p dir=\"ltr\"><strong>3. Apele de suprafa\u021b\u0103.<\/strong> Burlanele nu descarc\u0103 pe trotuar, ci \u00een rigole duse departe. F\u0103r\u0103 b\u0103l\u021bi, f\u0103r\u0103 gr\u0103din\u0103 udat\u0103 l\u00e2ng\u0103 soclu, f\u0103r\u0103 rigol\u0103 a vecinului care descarc\u0103 spre casa dumneavoastr\u0103. Pct. 4.12: nicio stagnare a apei la mai pu\u021bin de 10 m.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\">Concluzie<\/h2>\n<p dir=\"ltr\">Pe PUCM nu ad\u00e2ncimea e regula, ci umiditatea constant\u0103. Dac\u0103 o ob\u021bine\u021bi \u2014 trotuar etan\u0219, \u021bevi protejate, ap\u0103 dus\u0103 departe, f\u0103r\u0103 copaci lipi\u021bi de cas\u0103 \u2014 funda\u021bia poate sta la 1,00\u20131,50 m cu centuri \u0219i presiune corect\u0103 pe talp\u0103, cum spune pct. 4.15. Dac\u0103 nu o pute\u021bi ob\u021bine, cobor\u00e2\u021bi sub 2,00 m, unde argila nu mai simte anotimpurile.<\/p>\n<p dir=\"ltr\">\u0218i, ca de fiecare dat\u0103: face\u021bi-v\u0103 un studiu geotehnic adev\u0103rat, cu probe de laborator \u0219i cu valorile de la pct. 2.2.5, nu unul \u201edin baza de date&#8221;. \u0218i un proiect complet. F\u0103r\u0103 ele, tot ce am scris mai sus e literatur\u0103.<\/p>\n<hr \/>\n<p dir=\"ltr\"><em>Trimiterile sunt la NP 126:2010, Normativ privind fundarea construc\u021biilor pe p\u0103m\u00e2nturi cu umfl\u0103ri \u0219i contrac\u021bii mari, publicat \u00een Monitorul Oficial \u00een 2012. \u00cencadrarea concret\u0103 a unui teren o d\u0103 numai studiul geotehnic al amplasamentului.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fundarea pe PUCM \u2013 p\u0103m\u00e2nturi cu umfl\u0103ri \u0219i contrac\u021bii mari (edi\u021bia 2026) Am scris prima versiune a acestui articol \u00een 2016. De atunci am proiectat \u0219i expertizat destule cl\u0103diri pe argile contractile, \u00een Teleorman, Olt, Dolj \u0219i \u00een jurul Bucure\u0219tiului, ca s\u0103-l pot rescrie cu ce lipsea: cum cite\u0219ti studiul geotehnic, ce faci c\u00e2nd nu [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3028,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":true,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false,"jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[156],"tags":[149,216,12],"class_list":["post-3449","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-fundatii-2","tag-case-ieftine","tag-consolidare","tag-fundatie","czr-hentry"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/norvegia_vilared713.jpg?fit=960%2C540","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3ybaN-TD","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":4130,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=4130","url_meta":{"origin":3449,"position":0},"title":"Tasarea cl\u0103dirilor","date":"September 10, 2017","format":false,"excerpt":"Tasarea este fenomenul prin care terenul de sub o funda\u021bie\u00a0 se \u00eendeas\u0103, se compacteaz\u0103 sub ac\u021biunea greut\u0103\u021bii cl\u0103dirii. Tasarea este un fenomen perfect natural \u0219i imposibil de evitat. Tasarea este controlabila prin calcul si de regula \u00eencepe in momentul construirii cl\u0103dirii, stabiliz\u00e2ndu-se la o perioada oarecare dup\u0103 darea in exploatare.\u2026","rel":"","context":"In &quot;Fundatii&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/trotuar_crapat_vilared2.jpg?fit=408%2C260&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":570,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=570","url_meta":{"origin":3449,"position":1},"title":"S\u0103p\u0103turi","date":"October 21, 2018","format":false,"excerpt":"S\u0103p\u0103tura este prima etapa in execu\u021bia unei construc\u021bii si deseori reprezinta o etapa executata altfel dec\u00e2t in proiect. S\u0103p\u0103turile sunt lucr\u0103ri ce te duc in final spre credin\u021ba in Dumnezeu, datorita faptului ca in ciuda oric\u0103rei logici nu se pr\u0103bu\u0219esc si nu duc la moartea oamenilor. Sigur ca sunt si\u2026","rel":"","context":"In &quot;Fundatii&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/taluz_vilared11.jpg?fit=1162%2C778&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":933,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=933","url_meta":{"origin":3449,"position":2},"title":"Loess","date":"September 13, 2026","format":false,"excerpt":"Am scris prima versiune a acestui articol \u00een 2014, ca avertisment: patru m\u0103suri, trei poze din C\u0103l\u0103ra\u0219i \u0219i un film cu loess care se f\u0103r\u00e2m\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103. \u00cel rescriu acum ca list\u0103 de verificare, pentru omul care \u00ee\u0219i face cas\u0103 \u0219i vrea s\u0103 \u0219tie ce cere proiectantului \u0219i ce urm\u0103re\u0219te\u2026","rel":"","context":"In &quot;Cum sa-ti faci casa&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/loess.jpg?fit=612%2C816&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":22754,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=22754","url_meta":{"origin":3449,"position":3},"title":"Perna de balast pe loess: treizeci de ani de practic\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 normativ","date":"September 13, 2026","format":false,"excerpt":"Articolul \u0103sta e pentru ingineri. Pentru cine \u00ee\u0219i face cas\u0103 am scris separat lista de verific\u0103ri. Am proiectat pe loess \u00een B\u0103r\u0103gan pe vremea c\u00e2nd perna de balast era solu\u021bia curent\u0103. Tot Gala\u021biul construit dup\u0103 1990 e pe perne de balast, la fel \u0219i C\u0103l\u0103ra\u0219iul. Casele se fundau la 1,00\u20131,20\u2026","rel":"","context":"In &quot;Fundatii&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/dezvelire_fundatievlr.jpg?fit=1200%2C900&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":34,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=34","url_meta":{"origin":3449,"position":4},"title":"Despre lemn si case din lemn","date":"June 6, 2015","format":false,"excerpt":"Informa\u021bii generale: Lemnul e cel mai vechi material de construc\u021bie, \u0219i unul dintre cele mai\u00a0folosite \u00een zilele noastre. Americanii si canadienii sunt maestrii necontestati ai construc\u021biilor din lemn. Casele din lemn sunt de mai multe tipuri: Sisteme moderne: casele de tip american\/canadian - ei le numesc de tip \"wood-frame\"; casele\u2026","rel":"","context":"In &quot;Lemn&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/casa_lemn26.jpg?fit=806%2C456&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":21444,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=21444","url_meta":{"origin":3449,"position":5},"title":"Ce lipseste noilor cartiere satelit?","date":"December 1, 2020","format":false,"excerpt":"Nu dezbatem motivele dar e cert ca in jurul oraselor mari s-au dezvoltat cartiere satelit, intai alcatuite numai din case apoi din blocuri cu regim mic de inaltime si usor, usor, cu regim mare sau foarte mare de inaltime. Activitatea de asistenta tehnica la cumpararea de locuinte mi-a permis sa\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/20201201_072831.jpg?fit=692%2C519&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3449","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3449"}],"version-history":[{"count":4,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3449\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22748,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3449\/revisions\/22748"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3028"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3449"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3449"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3449"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}