{"id":3464,"date":"2016-01-28T09:22:55","date_gmt":"2016-01-28T07:22:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3464"},"modified":"2019-01-31T06:09:54","modified_gmt":"2019-01-31T04:09:54","slug":"plansee-dala","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3464","title":{"rendered":"Plan\u0219ee dal\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Plan\u0219eul dala este visul oric\u0103rui arhitect \u0219i al multor viitori proprietari de cl\u0103diri noi. Din p\u0103cate suntem o \u021bar\u0103 seismic\u0103 \u0219i nu ne permitem prea multe visuri!<\/p>\n<h2>Care e treaba cu dala?<\/h2>\n<p>Dala groasa este un plan\u0219eu f\u0103r\u0103 grinzi, adic\u0103 o placa mai groasa care reazem\u0103 pe st\u00e2lpi \u0219i pere\u021bi din beton armat. Trebuie men\u021bionat ca acest sistem poate rezema si pe stalpi din otel\u00a0in cazul in care structura este\u00a0 mixta (beton armat cu armatura rigida) sau doar\u00a0din otel.<\/p>\n<p>Are avantajul ca permite \u00een\u0103l\u021bimi de nivel mai mici \u0219i trecerea libera a instala\u021biilor pe sub ea. De asemenea nu exista grinzi care sa deranjeze in camere.<\/p>\n<h2>Este sau nu admisa in Romania?<\/h2>\n<p>Da, este! <del>Avem chiar si un normativ pentru asta! Normativul<\/del>\u00a0Avem un proiect de ghid pentru asta, care din cate se pare nu a fost inca publicat. Ghidul specifica ca o dala groasa este admisa la cladiri &gt; P+E, in zone seismice cu ag&gt;0.16g, atunci c\u00e2nd for\u021bele seismice vor\u00a0fi preluate de pereti, cadre din beton (adica stalpi si grinzi) sau o combinatie. Ceea ce mi se pare logic si de bun simt.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/dala_groasa.png\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"aligncenter size-large wp-image-3469\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/dala_groasa.png?resize=1024%2C560\" alt=\"dala_groasa\" width=\"1024\" height=\"560\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/dala_groasa.png?resize=1024%2C560 1024w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/dala_groasa.png?resize=300%2C164 300w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/dala_groasa.png?resize=768%2C420 768w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/dala_groasa.png?w=1106 1106w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/a><\/p>\n<h2>Asadar dac\u0103 vrei sa ai o dala groasa ai nevoie de multi pere\u021bi?<\/h2>\n<p>Da \u0219i nu. In principiu ai nevoie de un anumit num\u0103r de pere\u021bi\u00a0dispu\u0219i corespunz\u0103tor. Planseele de acest tip nu asigura cl\u0103dirii o rigiditate foarte mare, deplas\u0103rile de nivel fiind mult mai mari dec\u00e2t \u00een cazul unei cl\u0103diri in sistem clasic. Asta \u00eenseamn\u0103 ca \u00een cazul\u00a0cl\u0103dirilor cu\u00a0mai multe niveluri supraterane, pentru men\u021binerea cl\u0103dirii \u00een limitele de deplas\u0103ri admise, este nevoie de rigidizarea suplimentara prin introducerea \u00a0elemente verticale suplimentare sau cu dimensiuni mai mari decat in cazul unei cladiri cu grinzi.<\/p>\n<p>De asemenea sunt forme de cl\u0103diri care nu permit astfel de plan\u0219ee f\u0103r\u0103 a avea \u0219i grinzi \u00een zonele critice, gen: cl\u0103diri in forma de U, \u00a0L sau sistemul tub in tub. Sistemul este complex si necesita o proiectare atenta si multa\u00a0experien\u021b\u0103 \u00een domeniu.<\/p>\n<h2>Pana la urma despre ce este acest articol?<\/h2>\n<p>Nu este un articol tehnic, asa cum s-ar putea crede, pentru ca nu e cazul. Acest articol vrea doar sa atrag\u0103 aten\u021bia arhitec\u021bilor si proprietarilor ca un sistem de tip dala groasa este foarte complex si necesita \u00eenainte de toate o consultare cu un inginer structurist. La noi se \u00eent\u00e2mpla invers. Arhitectul face niste planuri, le vinde proprietarului si apoi ii transmite structuristului ca vrea planseu dala. Si apoi noi ne chinuim sa bagam pereti din beton armat, sa facem calcule si sa spunem ca nu se poate!<\/p>\n<p>Abordarea corecta este urm\u0103toarea: dac\u0103 exista o astfel de solicitare, arhitectul \u00eempreun\u0103 cu structuristul trebuie sa conceap\u0103 un partiu\u00a0care sa permit\u0103 plan\u0219eele dala.<\/p>\n<h2>Concluzii:<\/h2>\n<p>1. P\u0103rerea mea este ca\u00a0acest sistem structural nu se preteaz\u0103 la cl\u0103diri de locuit curente. Din experien\u021ba mea, la cl\u0103dirile de locuit plan\u0219eele dala nu se preteaz\u0103, \u00een 90% din cazuri denota o lipsa de experien\u021ba at\u00e2t arhitectului c\u00e2t \u0219i a structuristului. C\u00e2teva argumente:<\/p>\n<ul>\n<li>la cl\u0103dirile de locuit ai nevoie de buiandrugi la ferestre, deci de ce nu ai avea grinzi?<\/li>\n<li>dac\u0103 ai nevoie de pere\u021bi gro\u0219i desp\u0103r\u021bitori intre apartamente si de ce nu ai putea avea o grinda sub ei?<\/li>\n<li>dac\u0103 ai nevoie de spatii mari f\u0103r\u0103 grinzi, se pot ob\u021bine lejer pana la 8x8m.<\/li>\n<\/ul>\n<p>2. Plan\u0219eele dala nu sunt neap\u0103rat mai ieftine dec\u00e2t sistemul clasic si trebuie utilizate \u00een situa\u021biile \u00een care chiar sunt necesare \u0219i aduc beneficii notabile, consumurile de otel \u0219i beton fiind considerabil mai mari dec\u00e2t \u00een cazul unei solu\u021bii clasice. Spre exemplu la o cl\u0103dire S+D+P+5E, unde am utilizat plan\u0219ee dala la subsol \u0219i demisol (pentru a permite \u00een\u0103l\u021bimi de nivel mai mici) consumul de otel a fost de cca. 190 kg\/mc \u00een plan\u0219eele dala.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Plan\u0219eul dala este visul oric\u0103rui arhitect \u0219i al multor viitori proprietari de cl\u0103diri noi. Din p\u0103cate suntem o \u021bar\u0103 seismic\u0103 \u0219i nu ne permitem prea multe visuri! Care e treaba cu dala? Dala groasa este un plan\u0219eu f\u0103r\u0103 grinzi, adic\u0103 o placa mai groasa care reazem\u0103 pe st\u00e2lpi \u0219i pere\u021bi din beton armat. Trebuie men\u021bionat [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false,"jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[3],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3ybaN-TS","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":4452,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=4452","url_meta":{"origin":3464,"position":0},"title":"Ponderea elementelor structurale intr-o cladire","date":"April 15, 2018","format":false,"excerpt":"Am facut o analiza pe doua cladiri in cadre din beton armat pentru\u00a0 a vedea care este ponderea elementelor structurale in consumul de beton. Dupa cum putem observa mai jos st\u00e2lpii au o pondere intre 20 si 25%, cu men\u021biunea ca regimurile de \u00een\u0103l\u021bime analizate sunt cam spre maximul la\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/Slatina_vilared_verticalia.jpg?fit=901%2C575&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":43,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=43","url_meta":{"origin":3464,"position":1},"title":"Zid\u0103rie portant\u0103 sau cadre din beton armat?","date":"May 21, 2013","format":false,"excerpt":"...aceasta-i \u00eentrebarea, pe care multi arhitec\u021bi \u0219i-o pun, \u0219i multi clien\u021bi n-o \u00een\u021beleg! O sa explicam pe larg ce \u00eenseamna fiecare, cu avantaje \u0219i dezavantaje. Conform normativelor noastre, structura de rezistenta poate sa fie de 3\u00a0feluri: zidarie portanta, cadre (de mai multe feluri)si cu pere\u021bi din beton armat. La o\u2026","rel":"","context":"In &quot;Structur\u0101 de rezisten\u021b\u0101&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/zidarie.jpg?fit=504%2C223&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":3987,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3987","url_meta":{"origin":3464,"position":2},"title":"Care este grosimea optima a zidariei?","date":"July 8, 2018","format":false,"excerpt":"Au loc numeroase discu\u021bii, de regula intre arhitec\u021bi si clien\u021bi sau arhitec\u021bi si ingineri de structura, privind grosimea minima a zid\u0103riei \u0219i grosimea optima. De regula se discuta intre zidarie de 30cm. sau 25cm. Unii clienti aduc in discutie si variantele de 38cm si 40cm. De regula problema se transeaza\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/vilared_zidarie_veche.jpg?fit=960%2C720&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":40,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=40","url_meta":{"origin":3464,"position":3},"title":"Despre fundatii","date":"May 21, 2013","format":false,"excerpt":"Generalitati O construc\u021bie (cl\u0103dire) este alc\u0103tuit\u0103 din doua p\u0103r\u021bi: infrastructura \u0219i suprastructura. Infrastructura cl\u0103dirii: situata sub cota pardoselii parterului, cuprinde funda\u021biile, elementele constructive ale subsolului \u0219i plan\u0219eul peste subsol, respectiv numai funda\u021biile \u00een cazul cl\u0103dirilor f\u0103r\u0103 subsol. Suprastructura cl\u0103dirii: cuprinde toate elementele constructive (verticale \u0219i orizontale) situate deasupra cotei pardoselii\u2026","rel":"","context":"In &quot;Fundatii&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/fundatie.jpg?fit=490%2C653&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":3390,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3390","url_meta":{"origin":3464,"position":4},"title":"Monolit sau prefabricat?!","date":"December 28, 2015","format":false,"excerpt":"Primesc deseori \u00eentreb\u0103ri de genul bloc vechi monolit sau prefabricat. Sa explicam putin ce tipuri de blocuri s-au construit in perioada\u00a0comunista. Monolit=realizat in santier prin betonare direct in lucrare. Prefabricat=realizat in santier sau uzina, prin betonare in cofraj si montat ulterior in lucrare. Adica prefabricarea se putea realiza si la\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/paris_v_n10.jpg?fit=617%2C823&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":4026,"url":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=4026","url_meta":{"origin":3464,"position":5},"title":"Plan\u0219eul din lemn","date":"August 7, 2017","format":false,"excerpt":"Exista o moda pe pia\u021ba de a \u00eenlocui clasicul plan\u0219eu din beton\u00a0cu unul din lemn, at\u00e2t la cl\u0103diri cu regim de \u00een\u0103l\u021bime parter cat \u0219i la cl\u0103diri cu regim de \u00een\u0103l\u021bime P+M sau P+E+Pod sau diverse combina\u021bii de genul. Este o practica pe care eu personal nu o apreciez tocmai\u2026","rel":"","context":"In &quot;Lemn&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2017\/08\/planseu-din-lemn_vilared.jpg?fit=1200%2C939&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3464"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3464"}],"version-history":[{"count":13,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3464\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10036,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3464\/revisions\/10036"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}