{"id":3771,"date":"2016-09-23T10:03:26","date_gmt":"2016-09-23T07:03:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3771"},"modified":"2017-08-06T16:02:16","modified_gmt":"2017-08-06T13:02:16","slug":"considerente-asupra-structurii-rezistenta-cladirilor-locuit-regim-redus-inaltime-construite-inainte-1963","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3771","title":{"rendered":"Considerente asupra unora dintre blocurile interbelice"},"content":{"rendered":"

Initial “Considerente asupra structurii de rezistenta a cl\u0103dirilor de locuit, cu regim redus de \u00een\u0103l\u021bime, construite \u00eenainte de 1963”, a fost un subcapitol din teza mea de doctorat, la care am decis sa renun\u021b si sa-l public aici.<\/p>\n

Desi pare ca nu exista o regula, constructiile interbelice, au in marea lor majoritate o tipologie, pe care daca o intelegi ti-e usor sa faci aprecieri, ca specialist, asupra rezistentei lor seismice.<\/p>\n

Acest articol este rodul activit\u0103\u021bii de proiectare\u00a0pe parcursul celor 13 ani de munca la Vilared<\/a> \u0219i la Home Advisers<\/a>, munca ce mi-a permis accesul \u00een foarte multe cl\u0103diri interbelice \u0219i postbelice, de tipul locuin\u021be individuale sau locuin\u021be colective cu pu\u021bine apartamente. Am identificat c\u00e2teva tipologii structurale pentru cl\u0103dirile cu mai multe apartamente, cu regim de \u00een\u0103l\u021bime P+2..3E, care trebuie men\u021bionate.<\/p>\n

Multe dintre cl\u0103dirile\u00a0de tip bloc de locuin\u021be cu regim redus de \u00een\u0103l\u021bime (gen P+1E \u00a0pana la maxim P+3E+M), construite inainte de 1950 chiar 1960, au o structura de rezistenta de tipul zid\u0103rie portanta, foarte pu\u021bine av\u00e2nd o combina\u021bie \u00eentre zid\u0103rie portanta \u0219i cadre din beton armat.<\/p>\n

Cl\u0103dirile din zid\u0103rie portant\u0103, construite \u00eenainte de 1950, \u00a0au\u00a0pere\u021bi structurali cu grosime mare, \u00a0dispu\u0219i la exterior \u0219i \u00een jurul caselor de scara, cu\u00a0pere\u021bii interiori cu rol structural cu de doar 14cm. grosime. In majoritatea cazurilor, zidurile interioare au continuitate la toate nivelurile, dar exista \u0219i situa\u021bii \u00een care la parter s-au amenajat spatii comerciale sau cabinete dentare care au presupus desfiin\u021barea unor pere\u021bi cu grosimi de 14cm, portan\u021bi. De regula modific\u0103rile sunt realizate dup\u0103 2004, anul ultimului cutremur cu magnitudinea moment peste 6.00. La unele cl\u0103diri, de la etajul 1 apar zone \u00een bow-window care sl\u0103besc considerabil rigiditatea pe direc\u021bia respectiva, astfel de cazuri fiind numeroase.<\/p>\n

Exista situa\u021bii grave, \u00een care pere\u021bii portan\u021bi interiori, cu grosimi de 14cm nu au continuitate pe verticala, av\u00e2nd pozi\u021bii diferite de la un nivel la altul, asemenea unui castel din c\u0103r\u021bi<\/a> de joc; conform normativelor actuale aceste cl\u0103diri ar fi trebuit sa se fi pr\u0103bu\u0219it deja. Demolarea unui perete interior la o astfel de cl\u0103dire poate genera chiar pr\u0103bu\u0219irea \u00eentregii cl\u0103diri.<\/p>\n

Cl\u0103dirile cu structura combinata cadre \u0219i zid\u0103rie portanta, sunt de regula cl\u0103dirile supraetajate \u00een perioada 1920 \u2013 1930. In perioada respectiva s-a \u00eenregistrat un \u201eboom\u201d imobiliar, similar oarecum perioadei 2006 \u2013 2008, descris \u0219i cartea \u201eBetonul armat \u00een Romania\u201d a inginerului Emil Prager. Cele mai multe astfel de cl\u0103diri sunt situate central.<\/p>\n

Majoritatea cl\u0103dirilor cu regim redus de \u00een\u0103l\u021bime, dar cu mai multe apartamente nu a fost expertizata tehnic, dar prezint\u0103 numeroase degrad\u0103ri, de regula ascunse de tencuiala.<\/p>\n