{"id":3969,"date":"2017-06-04T18:47:13","date_gmt":"2017-06-04T15:47:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3969"},"modified":"2017-06-05T09:58:11","modified_gmt":"2017-06-05T06:58:11","slug":"rezilienta","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3969","title":{"rendered":"Rezilien\u0163a"},"content":{"rendered":"

La nivel mondial schimbarea modului de abordare a riscului seismic este o necesitate av\u00e2nd in vedere ca pierderile datorate cutremurelor au fost de\u00a0cca. 2 trilioane USD \u00een\u00a0ultimii 100 de ani si ca peste 2 milioane de oameni si-au pierdut via\u0163a in aceeasi perioada. Cutremurele produc pagube colaterale ca urmare\u00a0a efectelor secundare pe care le genereaza: tsunami, epidemii, incendii \u015fi altele.<\/p>\n

Cutremurele din secolul XXI au demonstrat ca statele s\u0103race \u015fi emergente nu au resurse financiare pentru a repara sau reface locuin\u0163ele, cu exceptia Chinei care are o economie de tip socialist, in puternica crestere.<\/p>\n

\u00cen \u0163\u0103rile dezvoltate abordarea riscului seismic tinde spre crearea de ora\u015fe reziliente.\u00a0Crearea de ora\u0219e reziliente sau mai bine zis transformarea, este o ini\u021biativ\u0103 care a pornit de la necesitatea ora\u0219elor de a face fa\u021b\u0103 dezastrelor naturale.<\/p>\n

Ce \u00eenseamn\u0103 REZILIENT?<\/h2>\n

Conform DEX rezilient \u00eenseamn\u0103 rezistent la \u0219oc\u00a0si \u00a0nu are acela\u0219i \u00een\u021beles ca in limba engleza, unde “resilience=\u00a0the capacity to recover quickly from difficulties; toughness”.<\/p>\n

ASCE ( American Society of Civil Engineers) a definit rezilienta ca\u00a0“the ability to suffer less damage and recover more quickly from adverse events”.<\/em><\/p>\n

In limba romana l-am putea traduce ca “adaptabilitate” sau ca “recuperare cu daune minime”. Pe larg \u00eenseamn\u0103 capacitatea de a reintra in proces normal de func\u021bionare dupa un eveniment major. La un oras, asta inseamna daune minore in urma unui eveniment de tipul cutremur, inunda\u021bie, tsunami dar si schimb\u0103ri de clima, evenimente economice si politice majore! Sistemele unui ora\u0219 sau chiar ale unei tari care trebuie\u00a0sa fie reziliente sunt: sistemul de alimentare cu energie electrica (vezi penele de curent din timpul verii), sistemul de transport public, sistemul de s\u0103n\u0103tate si de educa\u021bie, sistemul de alimentare cu apa potabila etc.<\/p>\n

Abordarea riscului seismic impune rezilien\u021b\u0103!<\/h2>\n

Noua tendin\u021ba economica mondiala face ca densitatea ora\u0219elor sa fie\u00a0\u00een cre\u0219tere, motiv pentru care dezastrele naturale au consecin\u021be din ce \u00een ce mai mari at\u00e2t sociale, c\u00e2t \u0219i economice. Bucure\u0219ti \u00a0a c\u0103rui densitate statistica este de cca. 8000 persoane\/kmp, la care se adaug\u0103 persoanele din judetele limitrofe, Ilfov, D\u00e2mbovi\u021ba si Giurgiu, care lucreaz\u0103 aici, si studen\u021bii, nu este in niciun caz un oras rezilient dpdv seismic si cred ca nici din altele!<\/p>\n

Abordarea riscului seismic in Romania are ca baza construirea de locuinte noi pe baza unui cod seismic ce impune o acceleratie de calcul sub cea maxima estimata ca a fi posibila! Ce inseamna asta? \u00a0Inseamna ca la un cutremur similar celui din 1802 sau 1838 (da, ’77 nu a fost cel mai rau!) majoritatea cladirilor pot suferi daune (nu putem estima cate, caci accelaratiile difera de la o zona la alta, zonele putand fi si de ordinul sutelor de mp). \u021ain\u00e2nd cont ca in 1977 pagubele estimate direct si cele indirecte au trecut de 4 miliarde de euro, asta inseamna in situatia actuala, o grava criza economica.<\/p>\n

Stim ca principiul actual de proiectare este ductilitatea, avand ca principal scop salvarea vietilor omenesti. Este insa o tendinta invechita, inspirata bineinteles din tarile dezvoltate, numai ca, acolo, \u00a0in ultimii 20-30 de ani, aceasta abordare s-a schimbat in rezilienta.<\/p>\n

Tarile dezvoltate construiesc edificii capabile sa treaca peste cutremure cu daune minime la finisajele interioare! Atentie, la finisaje! Zero daune la structura, bineinteles! Nu este economic sa intrerupi activitatea unei tari in urma unui eveniment seismic! Se putea prin anii 1940, cand majoritatea oamenilor erau ocupati in agricultura si aveau timp, se putea in 1977 cand statul era proprietar absolut, dar este imposibil in 2017 cand oamenii trebuie sa munceasca pentru a se intretine! Cine are timp sa stea sa repare degradarile in urma unui cutremur? Nici macar nu avem capacitatea tehnica de a face asta, nu avem suficiente firme de constructii! Cred ca nici nu putem produce destul glet pentru asta!<\/p>\n

Exemple de rezilien\u021b\u0103 in ceea ce prive\u0219te seismele:<\/h2>\n

\u00cen Japonia, sunt \u00eenregistrate cazuri de cl\u0103diri proiectate dup\u0103 modelul ductilit\u0103\u021bii \u0219i care la cutremure puternice au suferit degrad\u0103rile a\u0219teptate \u2013 articula\u021bii plastice la capetele grinzilor, au fost demolate la cererea proprietarilor \u015fi ref\u0103cute. \u00a0De asemenea, in Japonia sunt peste 5000 de case individuale dotate cu izolatori seismici si peste 1500 de cl\u0103diri \u00eenalte dotate cu izolatori seismici. Utilizarea izolatorilor seismici si a sistemelor de amortizare pasive si active a ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din 1992, iar dup\u0103 cutremurul de la Kobe din 1995, mai mult de 80% din cl\u0103diri \u00eenalte, noi, folosesc sisteme de amortizare pasive sau active.<\/p>\n

Taiwan prin introducerea timpurie a codurilor moderne de proiectare bazate pe performan\u021b\u0103 cl\u0103dirilor si prin sus\u021binerea unui program amplu de consolidare a \u0219colilor, dovede\u0219te, de asemenea o \u00een\u021belegere deplina a riscului seismic. Nu avem date publice privind nr. de scoli consolidate in Romania, stiu ca au fost, am expertizat si noi cateva, dar majoritatea pot suferi degradari care sa predupuna intreruperea activitatii!<\/p>\n

La nivel mondial se disting urm\u0103toarele ini\u021biative:<\/p>\n