Pentru ca am observat ca una dintre c\u0103ut\u0103rile frecvente care duc la acest site este despre consolidarea funda\u021biilor vreau sa prezint c\u00e2teva informa\u021bii despre casele vechi din Romania si mai ales despre\u00a0 funda\u021biile lor. In acest articol voi face referire la casele cu regim de \u00een\u0103l\u021bime P+1E \u0219i eventual cu un subsol par\u021bial sau total, cl\u0103dirile mai \u00eenalte\u00a0 nu intra \u00een aceasta discu\u021bie.<\/p>\n
1. Case din chirpici:<\/strong> sunt casele f\u0103cute din p\u0103m\u00e2nt uscat la soare sub forma de c\u0103r\u0103mizi si zidite apoi tot cu mortar din p\u0103m\u00e2nt. Au buiandrugi din lemn si plan\u0219eu peste parter tot din lemn. \u00a0Aceste case nu sunt foarte r\u0103sp\u00e2ndite, nu au funda\u021bii.<\/p>\n 2. Case din paianta:<\/strong> paianta reprezinta o tehnica de construire pentru case din lemn care consta in realizarea unui schelet de rezistenta, nu pe tipicul american cu rigle, ci pe tipicul romanesc vechi adic\u0103 cu niste st\u00e2lpi din loc in loc si contrafi\u0219e (contrav\u00e2ntuiri) intre ele. Golurile se umpleau cu diverse materiale pentru izola\u021bie, apoi se acopereau cu sipca si tencuiala din var nisip, pe rabit. Nu stiu c\u00e2nd a ap\u0103rut aceasta tehnica dar este destul de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 in mediul rural. Aceste case nu au funda\u021bie ci doar o talpa din lemn. In zonele de munte am \u00eent\u00e2lnit totu\u0219i si cl\u0103diri de acest fel cu funda\u021bii din piatra zidita.<\/p>\n 3. Case din zid\u0103rie portant\u0103 neconfinat\u0103:<\/strong> sunt preponderente \u00een zonele urbane \u0219i mai rare \u00een zonele rurale. In zonele urbane aceste cl\u0103diri se construiau chiar \u0219i \u00eenainte de anul 1800. Funda\u021bia acestor cl\u0103diri este de cele mai multe ori din zid\u0103rie si rareori din beton simplu. Am \u00eent\u00e2lnit de cele mai multe ori funda\u021bii sub ad\u00e2ncimea de \u00eenghe\u021b. Pardoseala parterului era din lemn direct peste pamantul de umplutura. Plan\u0219eul peste parter se facea din grinzi de lemn peste care se punea sc\u00e2ndur\u0103. La partea inferioara scandura, sipca si tencuiala din nisip si var. Spatiul dintre grinzi se umplea cu moloz si pamant pt izolare fonica! Multe dintre cl\u0103dirile urbane din caramida erau adevarate opere de arhitectura in special cele din zonele centrale! In zonele periferice se reg\u0103sesc \u0219i azi cl\u0103diri fara valoare construite in functie de posibilitatile proprietarului initial.<\/p>\n 4. Din\u00a0zid\u0103rie\u00a0portanta confinat\u0103:<\/strong> cl\u0103dirile vechi din zid\u0103rie portanta confinata nu pot fi asimilate celor moderne de astazi, confinarea fiind f\u0103cut\u0103 de regula printr-un plan\u0219eu din beton armat peste parter si c\u00e2\u021biva st\u00e2lpi din beton la interior. Nu au samburi din beton armat la colturi sau care sa bordeze golurile mari. Fundatia acestor case este, de regula, din beton simplu si respecta limita de inghet, ele avand in cele mai multe cazuri subsol partial.<\/p>\n Aceasta tipologie este specfica cladirilor cuplate construite in zonele Cotroceni, \u00a0Vatra Luminoasa si Lacul Tei din Bucuresti in perioada 1930 – 1945. Cu siguranta acest tip de cladiri se regaseste si in alte zone ale Bucurestiului precum si in alte orase, dar cele de mai sus sunt mai cunoscute. Despre cele din Vatra Luminoasa am g\u0103sit un articol foarte bine document pe care \u00eel pute\u021bi citi aici: http:\/\/ocasapezi.wordpress.com\/2009\/02\/25\/vatra-luminoasa-de-ieri\/<\/p>\n Dupa cum vede\u021bi mai sus, cladirile vechi rom\u00e2ne\u0219ti nu prea au funda\u021bii, cel putin nu conform normativelor moderne. Intrebarea este cum se consolideaz\u0103 funda\u021biile acestor construc\u021bii.<\/p>\n – la casele din chirpici nu se consolideaz\u0103 funda\u021biile \u0219i nici casele este mai eficient sa le demolezi si sa le refaci;<\/p>\n – la casele din paianta nu se consolideaz\u0103 funda\u021biile si nici casele este mai eficient sa le demolezi si sa le refaci; dac\u0103 funda\u021bia este din piatra, cum rar am \u00eent\u00e2lnit, nu este nevoie de consolidare ci doar de o repara\u021bie \u00een zonele fisurate, cel mai important lucru il reprezinta refacerea trotuarelor.<\/p>\n – la casele din zid\u0103rie portanta neconfinata care nu au funda\u021bii din beton, singura metoda acceptata de normativ este subzidirea, care este din p\u0103cate o solu\u021bie scumpa \u0219i greu realizabila; se mai pot face tot felul de combina\u021bii bazate pe aceasta metoda, dar la fel de scumpe; exista cazuri in care funda\u021biile din zid\u0103rie care respecta ad\u00e2ncimea de \u00eenghe\u021b sa r\u0103m\u00e2n\u0103 asa cum sunt si camasuite cu beton armat, o solu\u021bie mai u\u0219oar\u0103 ca subzidirea dar destul de costisitoare; funda\u021biile din beton simplu duse pana la adancimea de inghet pot fi p\u0103strate daca sunt suficiente ca si l\u0103\u021bime.<\/p>\n – la casele din zidarie portanta confinata aceeasi metoda ca mai sus.<\/p>\n Exista situatii speciale de cladiri vechi, importante, chiar istorice care au fundatii din zidarie, poate chiar si subsol, la care nu se pot face interventii in zona fundatiilor din diverse motive. Se aleg atunci niste m\u0103suri de confinare a funda\u021biilor, prin diverse metode, care sunt suficiente pentru reabilitarea cladirii respective.<\/p>\nRaspunsul este urmatorul:<\/h2>\n
Concluzii:<\/h2>\n
\n
Citeste si despre:<\/h2>\n