{"id":1536,"date":"2014-12-09T15:14:31","date_gmt":"2014-12-09T13:14:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=1536"},"modified":"2018-10-31T05:19:50","modified_gmt":"2018-10-31T03:19:50","slug":"ce-sunt-cutremurele-si-cum-apar-acestea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=1536","title":{"rendered":"Ce sunt cutremurele si cum apar acestea"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<figure style=\"width: 320px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/120914_1314_Cesuntcutre1.png?resize=320%2C270\" alt=\"(sursa foto: http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Straturile_Pamantului)\" width=\"320\" height=\"270\" align=\"left\" data-recalc-dims=\"1\" \/><figcaption class=\"wp-caption-text\">(sursa foto: http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Straturile_Pamantului)<\/figcaption><\/figure>\n<p>Pamantul are in structura mai multe straturi: scoarta, mantaua externa, zona de trecere, mantau interna, nucleul exterior si nucleul.<\/p>\n<p>Suprafata Terrei este acoperita in proportie de 94% de sapte placi tectonice majore, acestea au o grosime de pana la 100km. Cele \u015fapte pl\u0103ci majore sunt \u00een ordinea m\u0103rimii: placa pacific\u0103, placa african\u0103, placa eurasiatic\u0103, placa australian\u0103, placa nord-american\u0103, placa antarctic\u0103 \u015fi placa sud-american\u0103. Singura placa tectonica alcatuita numai din scoarta terestra este placa pacifica, celelalte placi sunt alcatuite atat din portiuni de scoarta oceanica cat si din por\u0163iuni de scoar\u0163\u0103 continental\u0103.<br \/>\nHarta cu principalele pl\u0103ci tectonice:<\/p>\n<figure style=\"width: 457px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/120914_1314_Cesuntcutre2.png?resize=457%2C292\" alt=\"sursa foto: http:\/\/www.geo.mtu.edu\/UPSeis\/images\/plates.gif\" width=\"457\" height=\"292\" align=\"left\" data-recalc-dims=\"1\" \/><figcaption class=\"wp-caption-text\">sursa foto: http:\/\/www.geo.mtu.edu\/UPSeis\/images\/plates.gif<\/figcaption><\/figure>\n<p>Crusta Pamantului este impartita in mai multe placi tectonice, care interactioneza prin intermediul a doua procese, si anume:<\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"color: black;\">expansiune, are loc atunci cand o placa se indeparteaza de celelalte si intre ele se formeaza o noua crusta<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">subductie, are loc atunci cand una din placi intra sub cealalta si se distruge mantaua<br \/>\n<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p>Placile tectonice se impart in:<\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"color: black;\">macroplaci sau placi principale<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">mezoplaci sau placi secundare<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">microplaci sau placi tertiale<br \/>\n<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p>Placile se misca unele in raport cu altele. Acestea plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. In momentul cand doua sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile, rezultand:<br \/>\n&#8211; margini divergente atunci cand se separa, se departeaza unele de altele;<br \/>\n&#8211; margini convergente atunci cand se suprapun;<br \/>\n&#8211; se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.<br \/>\nCele trei tipuri de margini:<\/p>\n<figure id=\"attachment_1543\" aria-describedby=\"caption-attachment-1543\" style=\"width: 620px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/margini_placi.jpg\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-1543 size-singlethumbnail\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/margini_placi.jpg?resize=620%2C385\" alt=\"(sursa foto: http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Cutremur)\" width=\"620\" height=\"385\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/margini_placi.jpg?w=620&amp;ssl=1 620w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/margini_placi.jpg?resize=300%2C186&amp;ssl=1 300w\" sizes=\"(max-width: 620px) 100vw, 620px\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-1543\" class=\"wp-caption-text\">(sursa foto: http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Cutremur)<\/figcaption><\/figure>\n<p><em>Miscarea relativa a placilor tectonice in zonele de frontiera, face ca marginile placii inferioare sa manifeste tendinta de coborare pe planuri inclinate spre interiorul pamantului. Acest fenomen se cunoaste sub numele de subductie. Cat timp forta de frecare de la contactul dintre placi nu depaseste o anumita valoare, deplasarea relativa dintre placi este impiedicata. In zona se acumuleaza o cantitate imensa de energie potentiala de deformatie. Daca este atinsa capacitatea limita de acumulare a energiei de deformatie se produce o rupere a materialului care alcatuieste placile. De asemenea, se poate produce o alunecare in lungul suprafetei de contact la depasirea fortei de frecare. Si intr-un caz si in celalalt, are loc o eliberare brusca a unei mari cantitati de energie de deformatie. Aceasta energie, se transforma instantaneu in energie cinetica care se propaga prin unde seismice in toate directiile. Asadar, cutremurarea pamantului corespunde unei vibratii a solului provocata de eliberarrea brusca a energiei de deformatie acumulata intr-o crusta terestra sau intr-un strat subadiacent. Cutremurele rezulta dintr-o lunecare insotita de o rupere prin forfecare care se produce in falie. In principal, cutremurul este un proces mecanic iar, pe o durata scurta, pamantul se comporta elastic.<\/em> (sursa: Inginerie seismica, Iuliu Dimoiu)<\/p>\n<p>Majoritatea cutremurelor produse pe Pamant ( 90%), se datoreaza miscarii placilor tectonice ( in numar de 12), restul, de aproximativ 7% sunt atribuite eruptiilor vulcanice si 3% prabusirilor de teren sau altor cauze.<br \/>\nCutremurele de p\u0103m\u00e2nt reprezint\u0103 mi\u015fc\u0103rile bru\u015fte \u015fi uneori foarte puternice, \u00een general de scurt\u0103 durat\u0103, care se produc \u00een straturile dinspre suprafa\u0163a terestr\u0103 \u015fi dau na\u015ftere la oscila\u0163ii ce se propag\u0103 \u00een toate direc\u0163iile \u00een interiorul p\u0103m\u00e2ntului \u015fi la suprafa\u0163a sa p\u00e2n\u0103 la distan\u0163e uneori mult \u00eendep\u0103rtate de regiunea unde s-a produs mi\u015fcarea ini\u0163ial\u0103.(sursa\u00a0<a href=\"http:\/\/www.arhiconoradea.ro\/Info Studenti\/Note de curs\/Mariana Pop\/Inginerie seismica Curs.pdf\">http:\/\/www.arhiconoradea.ro\/Info%20Studenti\/Note%20de%20curs\/Mariana%20Pop\/Inginerie%20seismica%20Curs.pdf<\/a>)<\/p>\n<p>Principalele caracteristici ale unui cutremur sunt :<\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"color: black;\">coordonatele epicentrului \u03c6 \u015fi \u03bb<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">ad\u00e2ncimea focarului h<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">ora la origine H<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\"> magnitudinea M.<br \/>\n<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p>Locul in interiorul Pamantului, unde ia nastere cutremurul se numeste focar seismic sau fata terestra \u2013 epicentru. Vibratiile seismice se propaga de la epicentru sub forma de unde sferice concentrice, cu viteza de 6 \u2013 8 km \/ secunda. Primele vibratii care ajung la suprafata pamantului sunt cele longitudinale.<\/p>\n<p>Reprezentarea schematica a focarului si a epicentrului:<\/p>\n<figure style=\"width: 527px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/120914_1314_Cesuntcutre4.png?resize=527%2C319\" alt=\"(sursa foto:\u00a0http:\/\/inforisx.incerc2004.ro\/sursa.htm )\" width=\"527\" height=\"319\" align=\"left\" data-recalc-dims=\"1\" \/><figcaption class=\"wp-caption-text\">(sursa foto:\u00a0http:\/\/inforisx.incerc2004.ro\/sursa.htm )<\/figcaption><\/figure>\n<p>Atunci cand se declanseaza cutremurul, din epicentru, vor porni unde de soc.<br \/>\nPrimele unde care apar, se numesc unde primare sau P, acestea sunt valuri longitudinale (ele se propaga la fel ca undele sonore, se misca in sens inainte-inapoi, in directia de propagare prin comprimarea si intinderea solului).<br \/>\nDupa terminarea undelor primare, apar undele secundare sau S, au viteza mai redusa ca undele P si misca pamantul in plan vertical. Nu se pot propaga prin mediul lichid.<br \/>\nUndele de suprafata sunt ultimele care apar, provocand unduirea solului si accenturea efectelor undelor secundare, fiind cele care produc pagube cladirilor. Acestea sunt de 2 tipuri Love si Rayleigh.<br \/>\nPrincipalele caracteristici ale undelor primare (P):<\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"color: black;\">datorita acestor unde, miscarea particulelor solului este paralela cu directia de propagare<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">undele de deplaseaza in directia de mers prin compresie-dilatare<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">sunt unde longitudinale, de compresiune<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">aceaste unde au amplitudinea direct proportionala cu magnitudinea<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">undele sunt percepute la suprafata, de catre oameni ca un mic soc in plan vertical<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">desi contin doar 20% din energia totala a cutremurului aceste unde sunt si ele periculoase pentru structuri daca acestea sunt conformate gresit.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<figure id=\"attachment_1807\" aria-describedby=\"caption-attachment-1807\" style=\"width: 436px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/P-wave_medium.jpg\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-1807 size-singlethumbnail\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/P-wave_medium.jpg?resize=436%2C511\" alt=\"P-wave_medium\" width=\"436\" height=\"511\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/P-wave_medium.jpg?w=436&amp;ssl=1 436w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/P-wave_medium.jpg?resize=256%2C300&amp;ssl=1 256w\" sizes=\"(max-width: 436px) 100vw, 436px\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-1807\" class=\"wp-caption-text\">sursa foto:http:\/\/www.geo.mtu.edu\/UPSeis\/waves.html<\/figcaption><\/figure>\n<p>O animatie a miscarii undelor P\u00a0<a href=\"http:\/\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/P-wave_animation.gif\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">gasiti aici<\/a>.<\/p>\n<p>Principalele caracteristici ale undelor secundare (S):<\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"color: black;\">datorita acestor unde, miscarea particulelor solului este perpendiculara fata de directia de propagare<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">undele de deplaseaza fata de directia de inainte prin miscari ondulatorii stanga-dreapta<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">sunt unde transversale, de forfecare<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">undele sunt percepute la suprafata, de catre oameni <\/span><span style=\"color: #252525;\">sub forma unei mi\u0219c\u0103ri de forfecare, de balans \u00een plan orizontal<\/span><span style=\"color: black;\"><br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">deoarece contine 80% din energia totala a cutremurului aceste unde sunt periculoase pentru structuri<br \/>\n<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: black;\">aceaste unde determin\u0103 distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie<br \/>\n<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<figure id=\"attachment_1809\" aria-describedby=\"caption-attachment-1809\" style=\"width: 437px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/S-wave_medium.jpg\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-1809 size-singlethumbnail\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/S-wave_medium.jpg?resize=437%2C503\" alt=\"S-wave_medium\" width=\"437\" height=\"503\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/S-wave_medium.jpg?w=437&amp;ssl=1 437w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/S-wave_medium.jpg?resize=261%2C300&amp;ssl=1 261w\" sizes=\"(max-width: 437px) 100vw, 437px\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-1809\" class=\"wp-caption-text\">sursa foto:http:\/\/www.geo.mtu.edu\/UPSeis\/waves.html<\/figcaption><\/figure>\n<p>O animatie a miscarii undelor S <a href=\"http:\/\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/S-wave_animation.gif\">gasiti aici<\/a>.<\/p>\n<p>Cutremurele pot fi \u00eenso\u0163ite de tsunami atunci c\u00e2nd epicentrul cutremurului se situeaz\u0103 la suprafa\u0163a oceanului ori unei m\u0103ri. Adeseori, \u00een cazul cutremurelor puternice, cutremurul are ca efecte, pe l\u00e2ng\u0103 distrugeri de cl\u0103diri \u015fi infrastructur\u0103, alunec\u0103ri de terenuri, falii uria\u015fe, st\u00e2rnirea unei activit\u0103\u0163i vulcanice etc.<\/p>\n<p>Cutremurele se clasifica in:<\/p>\n<ul>\n<li>cutremure de suprafata, cu adancimea focarului intre 5-60km<\/li>\n<li>cutremure de adancime medie, cu adancimea focarului intre 60-300km<\/li>\n<li>cutremure de mare adancime, cu adancimeea focarului mai mare de 300km<span style=\"color: black;\"><br \/>\n<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<h2>Ce mai poti citi:<\/h2>\n<ul>\n<li><a href=\"http:\/\/www.construieste.info\/?p=30\">Fobia cutremurului si profitorii<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.construieste.info\/?p=487\">Consecintele unui viitor cutremur in Romania<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.construieste.info\/?p=2305\">Oare numai de cutremur trebuie sa ne temem?<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.construieste.info\/?p=2645\">Alte pericole \u00een afara &#8220;bulinelor ro\u0219ii&#8221;<\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.construieste.info\/?p=1483\">Mituri despre cutremure<\/a><\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Pamantul are in structura mai multe straturi: scoarta, mantaua externa, zona de trecere, mantau interna, nucleul exterior si nucleul. Suprafata Terrei este acoperita in proportie de 94% de sapte placi tectonice majore, acestea au o grosime de pana la 100km. Cele \u015fapte pl\u0103ci majore sunt \u00een ordinea m\u0103rimii: placa pacific\u0103, placa african\u0103, placa eurasiatic\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false,"jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[207],"tags":[208,98,211,210,209],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3ybaN-oM","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":3412,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=3412","url_meta":{"origin":1536,"position":0},"title":"Incarcari pe placi","date":"January 10, 2016","format":false,"excerpt":"Acest articol este primul dintr-o serie numita \"Sa intelegem constructiile\". Intelegerea incarcarilor reale pe care o constructie trebuie sa le sustina va face pentru unii mai usoara tranzitia spre un proiectant. Asadar, placile sunt un subiect des discutat pe forumurile \"de specialitate\" in special pentru ca sunt prost executate din\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2013\/08\/fisuri-e1452417072857.jpg?fit=720%2C530&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":1483,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=1483","url_meta":{"origin":1536,"position":1},"title":"Mituri despre cutremure","date":"December 6, 2014","format":false,"excerpt":"Informa\u021bii despre apari\u021bia cutremurelor g\u0103si\u021bi aici. O lung\u0103 perioad\u0103 de timp cutremurele de p\u0103m\u00e2nt au fost explicate prin mitologie, folclor sau religii. Conform legendelor din popor, cutremurele au fost atribuite unor f\u0103pturi mitologice care\u00a0 sus\u021bineau p\u0103m\u00e2ntul, c\u00e2nd acestea se mi\u0219cau se produceau cutremurele. In mitologia greaca se considera ca Atlas\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/gluma.jpg?fit=294%2C392&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":524,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=524","url_meta":{"origin":1536,"position":2},"title":"Greseli la armarea pl\u0103cii!","date":"October 13, 2013","format":false,"excerpt":"Cea mai frecventa gre\u0219eal\u0103 la armarea unei placi \u00a0este acoperirea cu beton a armaturii. Pentru cei care nu \u0219tiu, atunci c\u00e2nd se calculeaza cantitatea de armatura se tine cont de \u00een\u0103l\u021bimea pl\u0103cii intre plasele de armatura. Cu cat distanta dintre plase este\u00a0mai mare cu at\u00e2t creste rezistenta. Sa presupunem ca\u2026","rel":"","context":"In &quot;Structur\u0101 de rezisten\u021b\u0101&quot;","img":{"alt_text":"arm_placa","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/arm_placa-1024x768.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":1225,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=1225","url_meta":{"origin":1536,"position":3},"title":"Instala\u021bii \u00een pl\u0103ci","date":"October 19, 2014","format":false,"excerpt":"Incerc de mult sa scriu acest articol, pentru ca mai apare din c\u00e2nd in c\u00e2nd un client care dore\u0219te montarea instala\u021biilor electrice prin placa, ceea ce mie mi se pare o mare gre\u0219eal\u0103 \u0219i lipsa de profesionalism. \u0218tiu ca \u00eenainte se f\u0103cea acest lucru \u00een mod curent, dar atunci situa\u021bia\u2026","rel":"","context":"In &quot;Finisaje&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/inst_placi2.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":22699,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=22699","url_meta":{"origin":1536,"position":4},"title":"Efectul de Domino al normativelor P118 \u0219i SR EN 1992-1-1:2024: Cum siguran\u021ba la foc impune structuri mai grele, mai scumpe dar mai sigure!","date":"November 29, 2025","format":false,"excerpt":"ANALIZ\u0102 TEHNIC\u0102: De ce placa de 13 cm a devenit istorie. Impactul cumulativ al noilor normative SR EN 1992-1-1:2024 \u0219i P118 Rezumat Executiv Odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a noii genera\u021bii de Eurocoduri (SR EN 1992-1-1:2024) \u0219i a actualiz\u0103rilor normative privind securitatea la incendiu (P118), proiectarea structurilor de beton armat\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/santier_vlr.jpg?fit=1024%2C559&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":843,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=843","url_meta":{"origin":1536,"position":5},"title":"Despre fisuri","date":"October 7, 2015","format":false,"excerpt":"Fisurile sunt defecte ce apar la orice constructie pe durata de viata a acesteia. Uneori acestea pot fi semne ale unor degrad\u0103ri structurale. ATENTIE! Acest articol explica pe scurt tipurile de fisuri astfel incat sa stiti\u00a0cand ar trebui sa va alarmati si sa chemati un inginer constructor sau chiar un\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"Panouri mari de fatada","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/panouri_mari_de_fatada.jpg?fit=1200%2C900&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1536"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1536"}],"version-history":[{"count":18,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1536\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8351,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1536\/revisions\/8351"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1536"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1536"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1536"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}