{"id":22699,"date":"2025-11-29T09:37:16","date_gmt":"2025-11-29T07:37:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=22699"},"modified":"2025-11-29T09:55:48","modified_gmt":"2025-11-29T07:55:48","slug":"efectul-de-domino-al-normativelor-p118-si-sr-en-1992-1-12024-cum-siguranta-la-foc-impune-structuri-mai-grele-mai-scumpe-dar-mai-sigure","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=22699","title":{"rendered":"Efectul de Domino al normativelor P118 \u0219i SR EN 1992-1-1:2024: Cum siguran\u021ba la foc impune structuri mai grele, mai scumpe dar mai sigure!"},"content":{"rendered":"\n<h3 class=\"wp-block-heading\">ANALIZ\u0102 TEHNIC\u0102: De ce placa de 13 cm a devenit istorie. Impactul cumulativ al noilor normative SR EN 1992-1-1:2024 \u0219i P118<\/h3>\n\n\n\n<p><strong>Rezumat Executiv<\/strong> Odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a noii genera\u021bii de Eurocoduri (SR EN 1992-1-1:2024)  \u0219i a actualiz\u0103rilor normative privind securitatea la incendiu (P118), proiectarea structurilor de beton armat traverseaz\u0103 o schimbare de paradigm\u0103. Dac\u0103 \u00een trecut optimizarea structural\u0103 viza reducerea grosimii elementelor (h_pl), noile constr\u00e2ngeri de durabilitate \u0219i rezisten\u021b\u0103 la foc impun o geometrie minim\u0103 care face solu\u021biile \u201eeconomice\u201d de alt\u0103dat\u0103 inaplicabile tehnic.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceast\u0103 analiz\u0103 demonstreaz\u0103 matematic \u201eEfectul de Domino\u201d prin care cerin\u021bele de acoperire cu beton (c_nom) \u0219i distan\u021ba axului arm\u0103turii (a) for\u021beaz\u0103 o cre\u0219tere a grosimii pl\u0103cilor cu 15-25%, gener\u00e2nd implica\u021bii majore asupra masei seismice \u0219i costurilor de investi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p>Ne vom concentra analiza pe grosimea minima a placilor, ele fiind cele mai mari elemente dintr-o cladire si cele care decid practic consumul de beton la metru patrat.<\/p>\n\n\n\n<p>Din \u201eNormativul de siguran\u021b\u0103 la foc a construc\u021biilor\u201d (indicativ P118), iat\u0103 mai jos cerin\u021bele specifice pentru plan\u0219ee, diferen\u021biate pe tipuri de cl\u0103diri, care au impact direct asupra grosimii pl\u0103cii \u0219i acoperirii cu beton:<\/p>\n\n\n\n<h5 class=\"wp-block-heading\">Blocuri de Locuin\u021be (Cl\u0103diri Civile)<\/h5>\n\n\n\n<p>La blocurile de locuin\u021be, cerin\u021ba de rezisten\u021b\u0103 la foc a plan\u0219eelor depinde de regimul de \u00een\u0103l\u021bime \u0219i de gradul de rezisten\u021b\u0103 la foc (GRF) al cl\u0103dirii:<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li><strong>Blocuri obi\u0219nuite (P+4E &#8230; P+8E):<\/strong> De regul\u0103, se \u00eencadreaz\u0103 la Gradul II de rezisten\u021b\u0103 la foc.\n<ul>\n<li><strong>Cerin\u021b\u0103 plan\u0219eu:<\/strong> <strong>REI 60<\/strong> (1 or\u0103).<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Blocuri \u00cenalte \u0219i Foarte \u00cenalte (peste 28m \u00een\u0103l\u021bime \/ ~P+10E):<\/strong> Se \u00eencadreaz\u0103 obligatoriu la Gradul I.\n<ul>\n<li><strong>Cerin\u021b\u0103 plan\u0219eu:<\/strong> <strong>REI 120<\/strong> (2 ore).<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h5 class=\"wp-block-heading\">Cl\u0103diri de Birouri<\/h5>\n\n\n\n<p>Cl\u0103dirile de birouri sunt adesea clasificate ca \u201eS\u0103li Aglomerate\u201d sau \u201eCl\u0103diri \u00cenalte\u201d, av\u00e2nd cerin\u021be mai stricte:<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li><strong>Birouri (regim mic\/mediu):<\/strong> Gradul I sau II.\n<ul>\n<li><strong>Cerin\u021b\u0103 plan\u0219eu:<\/strong> <strong>REI 60 &#8211; REI 90<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Birouri High-Rise (Cl\u0103diri \u00eenalte):<\/strong> Gradul I.\n<ul>\n<li><strong>Cerin\u021b\u0103 plan\u0219eu:<\/strong> <strong>REI 120<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Arhive\/Depozite \u00een cadrul birourilor:<\/strong> \u00cenc\u0103perile de arhiv\u0103 au risc mare de incendiu \u0219i necesit\u0103 plan\u0219ee de separare <strong>REI 180<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Valabil la orice tip de cladire: <strong>Separarea fa\u021b\u0103 de subsol (Parcaj):<\/strong> Indiferent de \u00een\u0103l\u021bime, plan\u0219eul peste subsol (unde sunt parc\u0103ri) trebuie s\u0103 fie <strong>REI 180<\/strong> (3 ore).<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li><em>Impact:<\/em> Aceasta este adesea cea mai groas\u0103 plac\u0103 din cl\u0103dire, necesit\u00e2nd o grosime minim\u0103 de <strong>150-175 mm<\/strong> doar din criteriul de foc, plus o acoperire cu beton de 50-60 mm.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Iata mai jos o comparatie intre normele vechi si cele actuale, in ceea ce priveste acoperirea minima cu beton pentru placi.<\/p>\n\n\n\n<p>Vechiul STAS 10107\/0-90 (Epoca \u201eEconomic\u201d):<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li>Acoperirea minim\u0103 (c_min): Pentru pl\u0103ci la interior, \u00een mediu uscat, normativul cerea 15 mm.<\/li>\n\n\n\n<li>Abateri: Nu se ad\u0103uga obligatoriu acel \u201ebuffer\u201d de siguran\u021b\u0103 de 10 mm (Delta_c_dev) care e sf\u00e2nt \u00een Eurocod. Se mergea pe premisa c\u0103 \u201ese toarn\u0103 bine\u201d.<\/li>\n\n\n\n<li>Rezultatul: Puteai avea o plac\u0103 unde arm\u0103tura st\u0103tea efectiv la 1.5 cm de cofraj.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>2. Vechiul Eurocod (SR EN 1992-1-1:2004):<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li>Era o tranzi\u021bie. Se cerea un c_min = 15 mm (XC1) + o abatere de execu\u021bie (care putea fi redus\u0103 la 5 mm prin control de calitate).<\/li>\n\n\n\n<li>Rezultatul: Uzual se folosea o acoperire nominal\u0103 c_nom = 20-25 mm.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>3. Noul Scenariu (2024 + Foc):<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li>REI 120\/180 ajungem la acoperiri (distan\u021be la ax) care impun straturi de beton de 40-50 mm, cum vom vedea mai jos.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Sa trecem deci la analiza tehnica.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\">1. Cadrul Normativ: Interac\u021biunea Foc \u2013 Durabilitate<\/h4>\n\n\n\n<p>Proiectarea modern\u0103 a unei pl\u0103ci de beton nu mai \u00eencepe cu calculul de rezisten\u021b\u0103 (M_Ed), ci cu verificarea condi\u021biilor geometrice impuse de dou\u0103 normative care ac\u021bioneaz\u0103 simultan \u0219i adesea contradictoriu:<\/p>\n\n\n\n<ol start=\"1\">\n<li><strong>SR EN 1992-1-1:2024 (Eurocod 2 &#8211; General):<\/strong> Impune condi\u021bii stricte de durabilitate pentru a proteja arm\u0103tura de coroziune (carbonatare\/cloruri), definind acoperirea nominal\u0103 (c_nom)<sup><\/sup>.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>SR EN 1992-1-2:2023 (Eurocod 2 &#8211; Foc) + P118:<\/strong> Impune distan\u021ba minim\u0103 de la fa\u021ba expus\u0103 la foc p\u00e2n\u0103 la centrul arm\u0103turii (notat\u0103 cu &#8220;a&#8221;), pentru a men\u021bine temperatura o\u021belului sub nivelul critic pe durata incendiului (REI)<sup><\/sup>.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<p>Inginerul trebuie s\u0103 satisfac\u0103 anvelopa maxim\u0103 a acestor cerin\u021be: <strong>a_proiectare = maxim dintre ( a_foc ; a_durabilitate )<\/strong><\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\">2. Analiza Datelor: Tabelul de foc vs. Realitatea din \u0218antier<\/h4>\n\n\n\n<p>Conform noilor reglement\u0103ri, valorile minime pentru pl\u0103ci pline (simplu rezemate) sunt mult mai restrictive pentru cl\u0103dirile \u00eenalte sau cu aglomer\u0103ri de persoane (unde se cere REI 120\/180).<\/p>\n\n\n\n<p>Iat\u0103 sinteza valorilor critice extrase din Eurocod  \u0219i P118:<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li><strong>REI 60 (Blocuri mici):<\/strong> Tabelul indic\u0103 teoretic a = 10 mm.\n<ul>\n<li><em>Realitatea:<\/em> Fizic imposibil de turnat. Limitat de Durabilitate (XC1) la <strong>a \u2248 30 mm<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n\n\n\n<li><strong>REI 90 (Birouri):<\/strong> Tabelul indic\u0103 a = 30 mm.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>REI 120 (Blocuri \u00eenalte):<\/strong> Tabelul indic\u0103 <strong>a = 40 mm<\/strong>. (Aici Focul devine criteriul dominant).<\/li>\n\n\n\n<li><strong>REI 180 (Peste Subsol\/Parcaj):<\/strong> Tabelul indic\u0103 <strong>a = 55 mm<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Observa\u021bie:<\/strong> Pentru durabilitate, calculul este simplu: a_durabilitate = c_nom + Diametru\/2 Uzual: 25 mm + 5 mm = <strong>30 mm<\/strong>. Orice cerin\u021b\u0103 de foc peste REI 90 (unde a &gt; 30 mm) va impune automat \u00eengro\u0219area acoperirii cu beton, ignor\u00e2nd criteriul de durabilitate care a fost deja satisf\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\">3. Studiul de Impact: Sc\u0103derea Capacit\u0103\u021bii Portante<\/h4>\n\n\n\n<p>\u201eEfectul de Domino\u201d apare atunci c\u00e2nd cre\u0219tem acoperirea pentru a satisface cerin\u021ba REI, f\u0103r\u0103 a modifica grosimea pl\u0103cii. Acest lucru reduce drastic bra\u021bul de p\u00e2rghie intern (\u00een\u0103l\u021bimea util\u0103 &#8220;d&#8221;).<\/p>\n\n\n\n<p>S\u0103 consider\u0103m un caz uzual: <strong>Plac\u0103 de parcare, deschidere 6.00m, \u00cenc\u0103rcare mare.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li><strong>Ipotez\u0103:<\/strong> Grosime plac\u0103 h_pl = 160 mm. Arm\u0103tur\u0103 Diametru 12.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Scenariul A: Proiectare \u201eVeche\u201d (REI 60 \/ Ignorare P118 strict)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li>Acoperire dictat\u0103 de durabilitate: a = 26 mm.<\/li>\n\n\n\n<li>\u00cen\u0103l\u021bimea util\u0103 (d) = 160 &#8211; 26 = <strong>134 mm<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Scenariul B: Proiectare Conform\u0103 2024 (REI 180 &#8211; Separare garaj)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li>Conform Tabelului 3 (Ghid AICPS)<sup><\/sup>, pentru REI 180 necesit\u0103 <strong>a = 55 mm<\/strong>.<\/li>\n\n\n\n<li>\u00cen\u0103l\u021bimea util\u0103 (d) devine = 160 &#8211; 55 = <strong>105 mm<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Calculul Pierderii de Capacitate:<\/strong> Momentul capabil al sec\u021biunii este propor\u021bional cu p\u0103tratul \u00een\u0103l\u021bimii utile (<strong>d^2<\/strong>).<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li>d_vechi^2 = 134^2 = 17.956<\/li>\n\n\n\n<li>d_nou^2 = 105^2 = 11.025<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Raport Capacitate = 11.025 \/ 17.956 \u2248 0.61<\/strong><\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote\">\n<p><strong>Concluzie Devastatoare:<\/strong> Doar prin respectarea cerin\u021bei de foc REI 180, <strong>placa pierde 39% din capacitatea portant\u0103<\/strong> dac\u0103 p\u0103str\u0103m aceea\u0219i grosime.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\">4. Solu\u021bia Tehnic\u0103: \u00cengro\u0219area obligatorie<\/h4>\n\n\n\n<p>Pentru a recupera cei 39% pierdu\u021bi, inginerul nu poate compensa doar din arm\u0103tur\u0103 (ar rezulta procente de armare neeconomice \u0219i probleme de fisurare). Solu\u021bia corect\u0103 este refacerea bra\u021bului de p\u00e2rghie &#8220;d&#8221;.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a ob\u021bine \u00eenapoi d = 134 mm av\u00e2nd a = 55 mm (strat de protec\u021bie foc), noua grosime a pl\u0103cii trebuie s\u0103 fie: <strong>h_pl_nou = 134 + 55 = 189 mm<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Rezultat:<\/strong> Placa de peste subsol \u201esare\u201d de la <strong>16 cm<\/strong> la <strong>19-20 cm<\/strong> grosime. O cre\u0219tere de 25% a volumului de beton, dictat\u0103 exclusiv de normativele de incendiu.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image-3.png?ssl=1\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" width=\"1024\" height=\"559\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image-3.png?resize=1024%2C559&#038;ssl=1\" alt=\"\" class=\"wp-image-22701\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image-3.png?w=1024&amp;ssl=1 1024w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image-3.png?resize=300%2C164&amp;ssl=1 300w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image-3.png?resize=768%2C419&amp;ssl=1 768w, https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image-3.png?resize=570%2C311&amp;ssl=1 570w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/a><\/figure>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\">5. Consecin\u021be Economice \u0219i Seismice<\/h4>\n\n\n\n<p>Acest surplus de beton nu este doar un cost de material (\u201ec\u00e2\u021biva mc \u00een plus\u201d). El genereaz\u0103 o reac\u021bie \u00een lan\u021b \u00een toat\u0103 structura:<\/p>\n\n\n\n<ol start=\"1\">\n<li><strong>Mas\u0103 Seismic\u0103 Suplimentar\u0103:<\/strong>\n<ul>\n<li>4 cm \u00een plus de plac\u0103 = <strong>100 kg\/mp<\/strong> \u00een plus.<\/li>\n\n\n\n<li>La o amprent\u0103 de 1.000 mp, \u00eenseamn\u0103 <strong>100 tone mas\u0103 adi\u021bional\u0103<\/strong> doar la nivelul plan\u0219eului peste subsol.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Supradimensionarea Vertical\u0103:<\/strong>\n<ul>\n<li>Masa adi\u021bional\u0103 cre\u0219te for\u021ba t\u0103ietoare de baz\u0103 la cutremur.<\/li>\n\n\n\n<li>St\u00e2lpii \u0219i pere\u021bii de la parter\/subsol trebuie \u00eengro\u0219a\u021bi sau arma\u021bi mai puternic pentru a prelua iner\u021bia sporit\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Funda\u021biile:<\/strong>\n<ul>\n<li>Cre\u0219terea \u00eenc\u0103rc\u0103rilor permanente necesit\u0103 t\u0103lpi de funda\u021bie mai late sau pilo\u021bi suplimentari.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\">Concluzii:<\/h3>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 la blocurile mici impactul este de &#8220;doar&#8221; 2-3 cm \u00een plus la grosime, la cl\u0103dirile \u00eenalte (&gt;28m) sau peste subsoluri, impactul este masiv.<\/p>\n\n\n\n<p>Aici intervine Normativul de Foc P118, care cere rezisten\u021be de <strong>REI 120<\/strong> sau <strong>REI 180<\/strong>. Conform tabelelor de proiectare, asta \u00eenseamn\u0103 o distan\u021b\u0103 la ax a arm\u0103turii de <strong>40 mm<\/strong> sau chiar <strong>55 mm<\/strong>. Pentru a p\u0103stra rezisten\u021ba, o plac\u0103 de parcare ajunge astfel s\u0103 &#8220;sar\u0103&#8221; de la 16 cm la <strong>20 cm grosime<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Mitul \u201epl\u0103cii optimizate\u201d, cel care facea deseori diferenta cand erai recomandat ca un proiectant de &#8220;mare valoare&#8221;, trebuie abandonat definitiv.<\/p>\n\n\n\n<ol start=\"1\">\n<li><strong>La blocurile mici:<\/strong> Respectarea abaterilor de execu\u021bie (de la 20mm la minim 30mm acoperire) ne oblig\u0103 s\u0103 proiect\u0103m pl\u0103ci cu minim 2cm mai groase, deci de unde inainte &#8220;cei de mare valoare&#8221; proiectau 15cm grosime la placa de 6x6m acum trebuie sa se duca la 17cm (ceea ce daca ma intrebati pe mine era normal oricum din motive de confort acustic).<\/li>\n\n\n\n<li><strong>La blocurile mari:<\/strong> Cerin\u021bele de foc impun pl\u0103ci de <strong>16-20 cm<\/strong>, iar placile peste subsol de 15cm grosime devin minim 20cm (ceea ce e si normal sa fie din moment ce acolo este cota teoretica de incastrare).<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<p>Acesta este noul standard de cost. Orice \u00eencercare de a for\u021ba grosimi mai mici \u00eenseamn\u0103 fie nerespectarea normativului de foc (risc penal), fie nerespectarea durabilit\u0103\u021bii (ruginirea arm\u0103turii \u00een timp). Si uite cum proiectantii de structura devin si ei parte din procesul de respectare a cerintei fundamentale de siguranta la incendiu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>ANALIZ\u0102 TEHNIC\u0102: De ce placa de 13 cm a devenit istorie. Impactul cumulativ al noilor normative SR EN 1992-1-1:2024 \u0219i P118 Rezumat Executiv Odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a noii genera\u021bii de Eurocoduri (SR EN 1992-1-1:2024) \u0219i a actualiz\u0103rilor normative privind securitatea la incendiu (P118), proiectarea structurilor de beton armat traverseaz\u0103 o schimbare de paradigm\u0103. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":22702,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false,"jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[3],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/santier_vlr.jpg?fit=1024%2C559&ssl=1","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3ybaN-5U7","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":22707,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=22707","url_meta":{"origin":22699,"position":0},"title":"Noul P118-1\/2025 vs. Vechiul P118\/99: Cum se schimb\u0103 regulile joc pentru acoperirea cu beton?","date":"December 1, 2025","format":false,"excerpt":"Eram curios ce inseamna pentru mine ca inginer de structuri noul P118 pe care il asteapta toti de vreo 7-8 ani. Si ca de obicei acest normativ este o teza de doctorat complexa si pentru care se vor realiza numeroase cursuri pentru a putea fi inteleasa de proiectantul obisnuit, altul\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/foc-vlr.jpg?fit=1024%2C559&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":43,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=43","url_meta":{"origin":22699,"position":1},"title":"Zid\u0103rie portant\u0103 sau cadre din beton armat?","date":"May 21, 2013","format":false,"excerpt":"...aceasta-i \u00eentrebarea, pe care multi arhitec\u021bi \u0219i-o pun, \u0219i multi clien\u021bi n-o \u00een\u021beleg! O sa explicam pe larg ce \u00eenseamna fiecare, cu avantaje \u0219i dezavantaje. Conform normativelor noastre, structura de rezistenta poate sa fie de 3\u00a0feluri: zidarie portanta, cadre (de mai multe feluri)si cu pere\u021bi din beton armat. La o\u2026","rel":"","context":"In &quot;Structur\u0101 de rezisten\u021b\u0101&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/zidarie.jpg?fit=504%2C223&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":4026,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=4026","url_meta":{"origin":22699,"position":2},"title":"Plan\u0219eul din lemn","date":"August 7, 2017","format":false,"excerpt":"Exista o moda pe pia\u021ba de a \u00eenlocui clasicul plan\u0219eu din beton\u00a0cu unul din lemn, at\u00e2t la cl\u0103diri cu regim de \u00een\u0103l\u021bime parter cat \u0219i la cl\u0103diri cu regim de \u00een\u0103l\u021bime P+M sau P+E+Pod sau diverse combina\u021bii de genul. Este o practica pe care eu personal nu o apreciez tocmai\u2026","rel":"","context":"In &quot;Lemn&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2017\/08\/planseu-din-lemn_vilared.jpg?fit=1200%2C939&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":4452,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=4452","url_meta":{"origin":22699,"position":3},"title":"Ponderea elementelor structurale intr-o cladire","date":"April 15, 2018","format":false,"excerpt":"Am facut o analiza pe doua cladiri in cadre din beton armat pentru\u00a0 a vedea care este ponderea elementelor structurale in consumul de beton. Dupa cum putem observa mai jos st\u00e2lpii au o pondere intre 20 si 25%, cu men\u021biunea ca regimurile de \u00een\u0103l\u021bime analizate sunt cam spre maximul la\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/Slatina_vilared_verticalia.jpg?fit=901%2C575&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":6293,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=6293","url_meta":{"origin":22699,"position":4},"title":"Izolarea fonica","date":"July 8, 2018","format":false,"excerpt":"Izolarea fonica este un domeniu vast ce implica notiuni de fizica, motiv pentru care in acest articol o sa sumarizez elementele generale ce ar trebui cunoscute de arhitecti, deoarece ei decid majoritatea elementelor de anvelopa in cadrul unei cladiri. Prin anvelopa inteleg: anvelopa exterioara ce separa interiorul de mediul exterior\u2026","rel":"","context":"In &quot;Generale&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/izolatie-fonica.jpg?fit=820%2C615&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":1189,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=1189","url_meta":{"origin":22699,"position":5},"title":"Case cu structura &#8220;metalica&#8221;","date":"October 4, 2014","format":false,"excerpt":"Daca tot sunt la moda casele ieftine, vreau sa fac o analiza a unui tip de case, cele cu structura din profile metalice ambutisate, probabil zincate ( nu scrie la multi dintre produc\u0103tori daca sunt sau nu). Analiza se va concentra pe\u00a0calit\u0103\u021bile prezentate clien\u021bilor ca fiind excep\u021bionale \u0219i unice, adic\u0103\u2026","rel":"","context":"In &quot;Cum cump\u0103r o casa?&quot;","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/09\/tirant.jpg?fit=584%2C466&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22699"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22699"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22699\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22705,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22699\/revisions\/22705"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/22702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22699"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22699"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}