Articolul \u0103sta e pentru ingineri. Pentru cine \u00ee\u0219i face cas\u0103 am scris separat lista de verific\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n
Am proiectat pe loess \u00een B\u0103r\u0103gan pe vremea c\u00e2nd perna de balast era solu\u021bia curent\u0103. Tot Gala\u021biul construit dup\u0103 1990 e pe perne de balast, la fel \u0219i C\u0103l\u0103ra\u0219iul. Casele se fundau la 1,00\u20131,20 m, direct, f\u0103r\u0103 nicio pern\u0103. Azi normativul interzice explicit pernele din material granular permeabil, cere ad\u00e2ncimea minim\u0103 de 1,50 m \u0219i grinzi de fundare pe ambele direc\u021bii, la cel mult 6 m interax.<\/p>\n\n\n\n
\u00centre cele dou\u0103 practici sunt patru normative \u0219i treizeci \u0219i cinci de ani. Am recitit trei dintre ele ca s\u0103 \u00een\u021beleg ce s-a schimbat de fapt, \u0219i am g\u0103sit ceva la care nu m\u0103 a\u0219teptam: perna de balast pe p\u0103m\u00e2nturi sensibile la umezire nu a fost interzis\u0103 \u00een 2010. Nu a fost admis\u0103 nici \u00een 1985.<\/strong><\/p>\n\n\n\n O \u0219coal\u0103 din anii \u201960 e f\u0103cut\u0103 \u00eenainte de toate. O cas\u0103 din 1995 e pe P 7-92. Un bloc din 2005 e pe P 7\/2000. Tot ce s-a proiectat dup\u0103 2010 e pe NP 125.<\/p>\n\n\n\n Grupele A \u0219i B sunt acelea\u0219i de treizeci \u0219i cinci de ani. P 7-92 pct. 2.6 \u0219i P 7\/2000 pct. 1.5 le definesc identic: grupa A, p\u0103m\u00e2nturi care la umezire nu se taseaz\u0103 semnificativ sub greutatea proprie, dar se taseaz\u0103 sub \u00eenc\u0103rc\u0103rile din funda\u021bii; grupa B, p\u0103m\u00e2nturi care se taseaz\u0103 semnificativ \u0219i sub greutate proprie. Pragul conven\u021bional e acela\u0219i: tasarea sub sarcina geologic\u0103 e semnificativ\u0103 dac\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te 5 cm.<\/p>\n\n\n\n Criteriile de identificare sunt \u0219i ele neschimbate. P 7-92 Anexa I pct. 2 \u0219i P 7\/2000 Anexa II pct. 2: p\u0103m\u00e2ntul e sensibil la umezire dac\u0103 \u00eendepline\u0219te cel pu\u021bin unul dintre criterii \u2014 indicele tas\u0103rii specifice la umezire i_m3 sub 300 kPa de cel pu\u021bin 2 cm\/m; raportul tas\u0103rilor inundat\/natural la plac\u0103 peste 5, cu diferen\u021b\u0103 peste 3 cm; sau, orientativ, gradul de umiditate sub 0,8 corelat cu indicele I din tabel.<\/p>\n\n\n\n Neschimbate sunt \u0219i distan\u021bele pentru instala\u021bii: 3 m de la funda\u021bie pentru re\u021bele montate direct \u00een p\u0103m\u00e2nt, 1,50 m dac\u0103 sunt \u00een canale de protec\u021bie. Apar identic \u00een P 7-92 pct. 2.17 \u0219i \u00een P 7\/2000 pct. 4.5.2 \u0219i 4.5.6.<\/p>\n\n\n\n Deci un studiu din 1995 \u0219i unul din 2026 ar trebui s\u0103 \u00eencadreze acela\u0219i loess la fel. Ce s-a schimbat e ce ai voie s\u0103 faci cu el.<\/p>\n\n\n\n Prima diferen\u021b\u0103 concret\u0103 \u00eentre genera\u021bii.<\/p>\n\n\n\n P 7-92, Anexa II, tabelul 1\/II<\/strong>, pentru PSU cu Sr \u2264 0,8. Valorile sunt presiuni conven\u021bionale \u00een kPa, iar coloanele sunt date pe densitatea \u00een stare uscat\u0103 \u03c1d<\/sub>, \u00een g\/cm\u00b3 \u2014 primele dou\u0103 pentru p\u0103m\u00e2nt cu structur\u0103 natural\u0103, ultimele dou\u0103 pentru p\u0103m\u00e2nt compactat:<\/p>\n\n\n\n P 7\/2000, Anexa IV, tabelul IV\/1<\/strong>, acelea\u0219i condi\u021bii:<\/p>\n\n\n\n Din 2000, loessul apare separat, cu cele mai mici valori, iar la p\u0103m\u00e2nt compactat valorile scad cu 20\u201330%: loessoid argilos compactat, de la 290\u2013310 kPa la 220 kPa.<\/p>\n\n\n\n O observa\u021bie de redactare: \u00een ambele normative unitatea pentru \u03c1d<\/sub> e trecut\u0103 kN\/m\u00b3, ceea ce e evident o eroare \u2014 la 1,35 kN\/m\u00b3 p\u0103m\u00e2ntul ar fi mai u\u0219or dec\u00e2t aerul. Valorile sunt \u00een g\/cm\u00b3, respectiv t\/m\u00b3.<\/p>\n\n\n\n Aici e \u0219i explica\u021bia economic\u0103 a pernei de balast. Un loessoid argilos natural \u00ee\u021bi d\u0103dea 150\u2013210 kPa. Compactat, 240\u2013310. Cu perna, dublai practic presiunea admis\u0103 \u0219i f\u0103ceai funda\u021bii mult mai mici, la un teren unde altfel ie\u0219eau t\u0103lpi late \u0219i scumpe. Diferen\u021ba asta a \u021binut solu\u021bia \u00een via\u021b\u0103 trei decenii.<\/p>\n\n\n\n Schimbarea de fond, \u0219i cea care explic\u0103 de ce cl\u0103dirile vechi stau f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost verificate vreodat\u0103 la umezire.<\/p>\n\n\n\n P 7-92 pct. 2.11<\/strong> admitea c\u0103 criteriul de capacitate portant\u0103 e satisf\u0103cut, f\u0103r\u0103 alt\u0103 verificare, dac\u0103 presiunea de calcul e cel mult egal\u0103 cu p_conv \u0219i \u00een cl\u0103dire nu se desf\u0103\u0219oar\u0103 procese umede, pentru: cl\u0103diri industriale parter cu \u00eenc\u0103rc\u0103ri pe st\u00e2lpi p\u00e2n\u0103 la 400 kN sau pe funda\u021bii continue p\u00e2n\u0103 la 100 kN\/m; cl\u0103diri de locuit \u0219i social-culturale f\u0103r\u0103 cadre, p\u00e2n\u0103 la P+2, pe funda\u021bii continue, cu \u00eenc\u0103rc\u0103ri p\u00e2n\u0103 la 100 kN\/m. Iar pct. 2.10<\/strong> scutea de verificarea la deforma\u021bii din umezire terenurile din grupa A, dac\u0103 presiunea efectiv\u0103 nu dep\u0103\u0219ea rezisten\u021ba structural\u0103 \u0219i p_conv, iar i_m3 era sub 3%.<\/p>\n\n\n\n Cu alte cuvinte, o cas\u0103 P+2 pe funda\u021bii continue, pe loess grupa A, se proiecta pe presiune conven\u021bional\u0103 \u0219i at\u00e2t. Restul era protec\u021bie la ap\u0103. Aici e temeiul a zeci de mii de case din sud-est, iar ele stau.<\/p>\n\n\n\n Chiar \u0219i a\u0219a, P 7-92 pune imediat dup\u0103 pct. 2.11 o fraz\u0103 pe care pu\u021bini au citit-o: folosirea presiunilor conven\u021bionale nu exclude problema evalu\u0103rii tas\u0103rilor suplimentare prin umezire, chiar dac\u0103 \u00een construc\u021bii nu au loc procese tehnologice umede.<\/p>\n\n\n\n P 7\/2000 pct. 4.1.2<\/strong> transform\u0103 fraza \u00een regul\u0103. Verificarea la starea limit\u0103 de deforma\u021bii se face conform STAS 3300\/2-85, cu precizarea c\u0103 la tas\u0103ri se iau \u00een considerare \u0219i cele suplimentare din umezire, evaluate dup\u0103 Anexa III, cu m1 = 1. Verificarea la capacitate portant\u0103 se face cu \u03b3, \u03c6 \u0219i c at\u00e2t pentru starea natural\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru cea inundat\u0103, \u00een situa\u021bia cea mai defavorabil\u0103. Iar pct. 4.1.2.3 cere ca la ansambluri de locuin\u021be s\u0103 se ia ca ipotez\u0103 umezirea p\u00e2n\u0103 la talp\u0103 prin ridicarea general\u0103 a nivelului apei.<\/p>\n\n\n\n Scutirea de la 2.10\u20132.11 dispare. Din 2000, nu mai exist\u0103 \u201ecas\u0103 mic\u0103 pe p_conv\u201d.<\/p>\n\n\n\n NP 125\/2010<\/strong> duce logica p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t: starea de calcul e cea umezit\u0103. Pct. 6.5 d\u0103 fundarea direct\u0103 pe teren natural numai cu estimarea tas\u0103rilor totale incluz\u00e2nd tas\u0103rile la umezire \u0219i compararea lor cu cele admisibile pentru structur\u0103. Anexa 5 d\u0103 modul de calcul, cu dou\u0103 componente \u2014 I_mg, sub greutatea proprie a stratului, \u0219i I_mp, sub sarcina de la funda\u021bie.<\/p>\n\n\n\n Iar aici e punctul pe care merit\u0103 s\u0103-l re\u021bin\u0103 oricine proiecteaz\u0103 pe grupa B: I_mg nu depinde de funda\u021bie.<\/strong> Apare din greutatea geologic\u0103 a pachetului de loess, pe toat\u0103 grosimea lui. Nici radier, nici talp\u0103 de doi metri nu schimb\u0103 nimic \u2014 terenul coboar\u0103, iar cl\u0103direa coboar\u0103 cu el. L\u0103\u021bimea influen\u021beaz\u0103 doar I_mp, componenta mic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Nici P 7-92, nici P 7\/2000 nu numesc perna de balast. Am\u00e2ndou\u0103 trimit, la eliminarea sensibilit\u0103\u021bii prin consolidarea terenului, la C 29-85, normativul pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice \u2014 P 7-92 pct. 2.12 lit. a, P 7\/2000 pct. 4.2.1 lit. a.<\/p>\n\n\n\n Am recitit C 29-85. Normativul separ\u0103 explicit solu\u021biile, iar separarea nu las\u0103 loc de interpretare:<\/p>\n\n\n\n Anexa 3<\/strong> e dedicat\u0103 terenurilor constituite din p\u0103m\u00e2nturi sensibile la umezire. Coloanele din tabelul a) sunt: compactare cu maiuri sau pl\u0103ci grele, perne de loess<\/strong>, compactare cu maiul greu \u0219i pern\u0103 de loess, mai de form\u0103 special\u0103, umezire dirijat\u0103, mai supergreu. Balastul nu apare nic\u0103ieri \u00een anexa 3.<\/p>\n\n\n\n Anexa 4<\/strong> e cea \u00een care apar \u201eperne de balast sau piatr\u0103 spart\u0103 (cu pat de nisip)\u201c, iar titlul ei spune \u201e(cu excep\u021bia celor constituite din p\u0103m\u00e2nturile sensibile la umezire)\u201d.<\/p>\n\n\n\n Aceea\u0219i separare la ad\u00e2ncime: coloanele din balast, caietul IV pct. 2.1, au ca domeniu nisip mijlociu, nisip fin pr\u0103fos, nisip argilos-pr\u0103fos, nisip argilos \u00een stare af\u00e2nat\u0103 \u2014 loessul nu e \u00een list\u0103. Pentru PSU, caietul e III, coloane de p\u0103m\u00e2nt, cu umplutur\u0103 de loess la umiditate optim\u0103, pct. 3.2 lit. c.<\/p>\n\n\n\n \u0218i, mai important dec\u00e2t separarea, inten\u021bia din spatele ei. Trei prevederi din acela\u0219i normativ:<\/p>\n\n\n\n Un normativ care cere toate trei nu poate admite un strat drenant sub talp\u0103. C 29-85 g\u00e2ndea deja \u201eetan\u0219\u201d \u00een 1985, cu dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani \u00eenaintea NP 125.<\/p>\n\n\n\n Aici ies din text \u0219i trec la deduc\u021bii, pentru c\u0103 normativul nu explic\u0103 de ce a fost aplicat gre\u0219it.<\/p>\n\n\n\n Perna de loess cere disciplin\u0103.<\/strong> Umiditatea optim\u0103 de compactare e w_opt = w_p + (1\u20263)%, cu abatere admis\u0103 de \u00b13% (C 29-85, caiet II, pct. 1.2 \u0219i ec. 1.1). Asta \u00eenseamn\u0103 laborator pe \u0219antier, probe Proctor, \u0219i oameni care ud\u0103 sau usuc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul p\u00e2n\u0103 intr\u0103 \u00een interval. Balastul se compacteaz\u0103 practic singur \u0219i trece recep\u021bia la ochi.<\/p>\n\n\n\n Anexa 4 se aplica f\u0103r\u0103 s\u0103 se citeasc\u0103 excep\u021bia din titlu<\/strong>, mai ales c\u00e2nd studiul geotehnic scria \u201eteren slab\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencadreze loessul \u00een grupa A sau B \u2014 situa\u021bie pe care o \u00eent\u00e2lnesc \u0219i azi.<\/p>\n\n\n\n Loessul de pern\u0103 nu-l ai de unde lua.<\/strong> Se sap\u0103 o groap\u0103 de \u00eemprumut \u0219i se aduce, ceea ce mut\u0103 costul din material \u00een transport \u0219i s\u0103p\u0103tur\u0103. Balastul \u00eel comanzi.<\/p>\n\n\n\n \u0218i cifra din tabel era mai bun\u0103.<\/strong> 290\u2013310 kPa pe p\u0103m\u00e2nt compactat, fa\u021b\u0103 de 150\u2013210 natural. La o firm\u0103 care licita pe pre\u021b, diferen\u021ba asta decidea.<\/p>\n\n\n\n Niciunul dintre motive nu e tehnic. Toate sunt de execu\u021bie \u0219i de cost. Asta explic\u0103 de ce o anex\u0103 cu excep\u021bia scris\u0103 \u00een titlu a fost aplicat\u0103 o genera\u021bie \u00eentreag\u0103 la exact terenul din care era exclus\u0103.<\/p>\n\n\n\n P\u00e2n\u0103 aici e discu\u021bie de texte. Urmeaz\u0103 cifre, \u0219i ele schimb\u0103 dezbaterea.<\/p>\n\n\n\n Un colectiv INCERC \u0219i UTCB \u2014 Dobrescu, Calarasu, Craifaleanu \u2014 a publicat \u00een 2017, \u00een Procedia Engineering, rezultatele unui program experimental f\u0103cut \u00een cartierul \u021aiglina I din Gala\u021bi. Profilul: 24 m de loess galben, peste 60% praf, umiditate 9\u201315% p\u00e2n\u0103 la 18 m, porozitate 46\u201353%, \u00eencadrat clasa B dup\u0103 NP 125. \u00cen \u021aiglina I, peste 40% din cl\u0103dirile de locuit sunt afectate, iar sursa principal\u0103 de avarii e identificat\u0103 explicit: infiltra\u021bii din re\u021belele de ap\u0103 \u0219i canalizare, drenaj de suprafa\u021b\u0103 deficitar, modificarea nivelului freatic.<\/p>\n\n\n\n Experimentul: incint\u0103 de 10\u00d710 m, inundare sub un strat de ap\u0103 de 0,5 m timp de trei luni \u0219i jum\u0103tate, pauz\u0103 de patru luni \u0219i jum\u0103tate, apoi o a doua etap\u0103 de imersie. Zece foraje de 25 m, 250 de m\u0103rci mecanice, peste 100 de m\u0103rci topografice, doze de umiditate pentru urm\u0103rirea frontului.<\/p>\n\n\n\n Tas\u0103rile medii m\u0103surate, sub greutate proprie:<\/p>\n\n\n\n Adic\u0103 o reducere de 25% cu coloane de 7 m \u0219i de 40% cu coloane de 10 m. Dup\u0103 zece metri de tratare a terenului, \u00ee\u021bi r\u0103m\u00e2n \u0219aizeci de centimetri de tasare.<\/p>\n\n\n\n \u0218i cifra care decide toat\u0103 discu\u021bia despre perne: tasarea loessului natural se dezvolt\u0103 \u00eentre 7 \u0219i 18 m ad\u00e2ncime.<\/strong> Doar 25% din total se consum\u0103 de la suprafa\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la 7 m; 75% se produce mai jos. Autorii concluzioneaz\u0103 c\u0103 doar compactarea pe toat\u0103 grosimea depozitului ar da o reducere de circa 80% \u0219i c\u0103 ar trebui mers la 20\u201325 m.<\/p>\n\n\n\n Orice se face \u00een primul metru \u0219i jum\u0103tate sub talp\u0103 \u2014 pern\u0103 de balast, pern\u0103 de loess, pern\u0103 de beton, l\u0103\u021birea funda\u021biei \u2014 atac\u0103 o frac\u021biune din cei 25% de sus. La grupa B cu strat gros, e o interven\u021bie asupra componentei mici a problemei.<\/p>\n\n\n\n Deci discu\u021bia \u201ebalastul e permeabil, loessul compactat nu e\u201d e real\u0103, dar secundar\u0103. Chiar dac\u0103 perna e perfect impermeabil\u0103, ea trateaz\u0103 un metru \u0219i jum\u0103tate dintr-un pachet de dou\u0103zeci \u0219i patru.<\/p>\n\n\n\n Asta nu face perna inutil\u0103. La grupa A<\/strong>, unde nu exist\u0103 tasare sub greutate proprie \u0219i toat\u0103 problema e sub funda\u021bie, perna chiar rezolv\u0103 ce trebuie rezolvat \u2014 \u0219i acolo argumentul impermeabilit\u0103\u021bii conteaz\u0103 cu adev\u0103rat, pentru c\u0103 singurul mod \u00een care terenul tratat cedeaz\u0103 e dac\u0103 apa ajunge la el.<\/p>\n\n\n\n Dar la grupa B<\/strong>, nicio pern\u0103 nu e o solu\u021bie. Normativul o spune, prin pct. 7.2.1.6: dac\u0103 m\u0103surile nu dau garan\u021bii, se recurge la str\u0103pungerea stratului sensibil printr-o funda\u021bie de ad\u00e2ncime. Iar la Gala\u021bi, cu 24 m de loess, asta \u00eenseamn\u0103 pilo\u021bi de peste dou\u0103zeci de metri sub fiecare bloc.<\/p>\n\n\n\n Care nu s-au f\u0103cut niciunde.<\/strong> Nici la Gala\u021bi, nici la C\u0103l\u0103ra\u0219i, nici la Br\u0103ila, nici \u00een zona Turnu M\u0103gurele \u2014 Corabia. Ora\u0219e \u00eentregi pe grupa B, fundate direct.<\/p>\n\n\n\n Trei explica\u021bii posibile, \u0219i cred c\u0103 adev\u0103rul e un amestec.<\/p>\n\n\n\n Prima: \u00eencadrarea \u00een grupa B e prea larg\u0103.<\/strong> Studiile pun grupa B pe criterii de laborator, f\u0103r\u0103 proba de inundare \u00een incint\u0103 pe care o cere normativul pentru \u00eencadrare corect\u0103. Am v\u0103zut studii care scriu \u201ePSU grupa B\u201d \u0219i trec mai departe, f\u0103r\u0103 s\u0103 dea grosimea stratului sensibil, f\u0103r\u0103 indici i_m3 pe ad\u00e2ncime, f\u0103r\u0103 nicio consecin\u021b\u0103 tras\u0103 din \u00eencadrare. Eticheta se pune, calculul nu se face.<\/p>\n\n\n\n A doua: ipoteza de umezire integral\u0103 nu se produce niciodat\u0103.<\/strong> Anexa 5 calculeaz\u0103 I_mg pentru inundarea \u00eentregului pachet, pe toat\u0103 grosimea, ca \u00een incinta experimental\u0103 de la \u021aiglina. \u00cen realitate, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 e o pierdere local\u0103, de la o \u021beav\u0103, care ud\u0103 un con de p\u0103m\u00e2nt, nu un masiv. Tasarea real\u0103 e mai mic\u0103 dec\u00e2t cea calculat\u0103, uneori cu un ordin de m\u0103rime \u2014 dar e neuniform\u0103, ceea ce pentru zid\u0103rie e mai r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n A treia: se construie\u0219te sub cerin\u021bele normativului, iar cl\u0103dirile stau pentru c\u0103 n-au avut \u00eenc\u0103 accidentul.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Se vede bine \u00een teren. Prin zona Turnu M\u0103gurele \u2014 Corabia, pe loess din categoria cea mai sensibil\u0103, sunt cl\u0103diri care stau de \u0219aizeci de ani f\u0103r\u0103 nicio fisur\u0103 din tasare, pentru c\u0103 n-au avut niciodat\u0103 ap\u0103 la funda\u021bie. \u0218i sunt altele care s-au umezit, s-au tasat \u0219i s-au \u00eenclinat \u2014 una intrat\u0103 vreo dou\u0103zeci \u0219i cinci de centimetri, un bloc vreo patruzeci \u2014 iar apoi s-au oprit \u0219i stau a\u0219a de treizeci de ani, pentru c\u0103 terenul s-a uscat la loc, iar fenomenul e unic \u0219i ireversibil. Pr\u0103bu\u0219irea s-a produs o dat\u0103, definitiv.<\/p>\n\n\n\n Aceea\u0219i zon\u0103, acela\u0219i teren, acelea\u0219i solu\u021bii de fundare. Unele stau, altele nu. Variabila n-a fost nici ad\u00e2ncimea, nici l\u0103\u021bimea t\u0103lpii, nici materialul din care era f\u0103cut\u0103 perna. A fost apa.<\/p>\n\n\n\n Gala\u021biul d\u0103 cifra care pune totul \u00een perspectiv\u0103. \u00cen 2019, Ap\u0103 Canal a verificat 130 de asocia\u021bii de proprietari, \u00eensum\u00e2nd 412 blocuri. La 403<\/strong> dintre ele lipsea racordul de preluare a apelor menajere, iar la 9 era rupt sau deteriorat. Deversarea se f\u0103cea direct \u00een subsolurile blocurilor \u0219i pe radierul tunelelor tehnice. \u00cen acela\u0219i an se raporta c\u0103 jum\u0103tate din re\u021beaua de ap\u0103 potabil\u0103 a ora\u0219ului dep\u0103\u0219ise durata normat\u0103 de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Iar expertiza unui bloc din centru, construit \u00een 1966 \u0219i ajuns \u00een clasa I de risc seismic dup\u0103 o tasare violent\u0103, a stabilit drept cauz\u0103 acumularea de ap\u0103 din subteran de la conducte vechi, declan\u0219at\u0103 de o avarie la coloana principal\u0103 a ora\u0219ului, pe un sol deja \u00eembibat.<\/p>\n\n\n\n Deci \u00eentr-un ora\u0219 pe 24 m de loess grupa B, 98% dintre blocurile verificate udau terenul continuu, iar re\u021beaua ora\u0219ului pierdea pe jum\u0103tate din lungime. Ipoteza pe care se ceart\u0103 normativele \u2014 c\u0103 apa va ajunge la loess \u2014 nu e o ipotez\u0103 de calcul acolo. E o descriere.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-un asemenea context, discu\u021bia despre ce material are perna e marginal\u0103. Po\u021bi pune pilo\u021bi sub fiecare bloc \u0219i tot ai avea terenul din jur tasat, trotuarele rupte \u0219i re\u021belele smulse \u2014 doar cl\u0103direa ar r\u0103m\u00e2ne sus, cu tot restul cobor\u00e2t \u00een jurul ei.<\/p>\n\n\n\n Se vorbe\u0219te despre \u201eo \u021beav\u0103 spart\u0103\u201d ca despre un eveniment. Nu e.<\/p>\n\n\n\n La poligonul experimental de la \u0218orogari, Ia\u0219i, s-au m\u0103surat, \u00eenc\u0103 din anii \u201960, dou\u0103 lucruri care l\u0103muresc toat\u0103 discu\u021bia. Rezultatele au fost republicate de N. Bo\u021bi \u0219i I. Bo\u021bi, de la Universitatea Tehnic\u0103 \u201eGheorghe Asachi\u201d din Ia\u0219i, \u00een lucrarea Cercet\u0103ri privind fundarea construc\u021biilor pe loessuri \u0219i p\u0103m\u00e2nturi loessoide, Colina \u0218orogarilor \u2013 Ia\u0219i<\/em>, prezentat\u0103 la a XII-a Conferin\u021b\u0103 Na\u021bional\u0103 de Geotehnic\u0103 \u0219i Funda\u021bii, Ia\u0219i, 20\u201322 septembrie 2012.<\/p>\n\n\n\n Primul: o conduct\u0103 sub presiune simulat\u0103, cu fante, \u00eengropat\u0103 la un metru \u0219i jum\u0103tate, a scos apa la suprafa\u021b\u0103 \u00een mai pu\u021bin de dou\u0103 ore. Autorii concluzioneaz\u0103 c\u0103 avariile de acest tip se depisteaz\u0103 la timp \u0219i se pot remedia f\u0103r\u0103 ca umiditatea terenului s\u0103 creasc\u0103 semnificativ. Apa sub presiune se tr\u0103deaz\u0103 singur\u0103.<\/p>\n\n\n\n De aici \u00eencolo e observa\u021bia mea, nu a lor: exact asta e problema cu tot restul. Canalizarea curge gravita\u021bional \u0219i nu iese niciodat\u0103 la suprafa\u021b\u0103. La fel burlanul racordat \u00eentr-un tub \u00eengropat care s-a rupt acum zece ani, infiltra\u021bia care intr\u0103 \u00een subsol, rigola care nu mai duce nic\u0103ieri, trotuarul cr\u0103pat prin care intr\u0103 apa de pe acoperi\u0219 an de an. Niciuna nu b\u0103lte\u0219te vizibil \u0219i niciuna nu aduce pe nimeni s\u0103 sape.<\/p>\n\n\n\n Al doilea lucru m\u0103surat la \u0218orogari e viteza cu care \u00eenainteaz\u0103 apa \u00een masivul de loess: pu\u021bin peste un metru pe zi lateral \u00een zona de deasupra, aproape jum\u0103tate de metru pe zi mai \u00een ad\u00e2ncime. Frontul nu coboar\u0103 ca o p\u00e2lnie \u00eengust\u0103 sub surs\u0103 \u2014 se l\u0103\u021be\u0219te.<\/p>\n\n\n\n Aritmetica e simpl\u0103. O pierdere oprit\u0103 \u00een dou\u0103zeci \u0219i patru de ore ud\u0103 un metru \u00een jur \u0219i nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic. Aceea\u0219i pierdere l\u0103sat\u0103 trei luni ajunge sub o cl\u0103dire \u00eentreag\u0103. Nu debitul face diferen\u021ba, ci de c\u00e2te ori se \u00eenmul\u021be\u0219te el cu o zi.<\/p>\n\n\n\n Iar ce r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 e cifra care sperie cel mai tare din lucrarea lor: la o prob\u0103 luat\u0103 de la pu\u021bin peste doi metri ad\u00e2ncime, coeziunea a sc\u0103zut de la o valoare obi\u0219nuit\u0103 pentru un p\u0103m\u00e2nt uscat la exact zero dup\u0103 inundare. Unghiul de frecare abia dac\u0103 se schimb\u0103. Loessul nu se \u00eenmoaie treptat, ca o argil\u0103. \u00ce\u0219i pierde complet leg\u0103tura care \u021binea structura \u00een picioare. De asta tasarea e brusc\u0103 \u0219i de asta nu se mai \u00eentoarce.<\/p>\n\n\n\n E obiec\u021bia fireasc\u0103, \u0219i merit\u0103 un r\u0103spuns, pentru c\u0103 dac\u0103 loessul ar fi at\u00e2t de sensibil pe c\u00e2t sun\u0103, jum\u0103tate din sud-estul \u021b\u0103rii ar fi tasat de la ploi.<\/p>\n\n\n\n Nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103, din trei motive.<\/p>\n\n\n\n Ploaia nu are volumul.<\/strong> Ca s\u0103 se ude un pachet de loess pe toat\u0103 grosimea lui, la \u0218orogari a fost nevoie de c\u00e2teva mii de metri cubi turna\u021bi pe o incint\u0103 mic\u0103, \u00een \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u2014 echivalentul unei coloane de ap\u0103 de zeci de metri pe suprafa\u021ba aia. Precipita\u021biile dintr-un an, \u00een zonele cu loess, \u00eenseamn\u0103 o jum\u0103tate de metru, din care cea mai mare parte se evapor\u0103 sau o iau plantele. E o diferen\u021b\u0103 de ordin de m\u0103rime, nu una de nuan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Loessul are un capac natural.<\/strong> La \u0218orogari, umiditatea m\u0103surat\u0103 e cea mai mic\u0103 tocmai la trei-patru metri ad\u00e2ncime \u0219i cre\u0219te pe m\u0103sur\u0103 ce cobori. Dac\u0103 ploaia ar fi mecanismul principal de umezire, profilul ar ar\u0103ta exact invers, umed sus \u0219i uscat jos. Faptul c\u0103 e uscat tocmai acolo unde intr\u0103 ploaia spune c\u0103 apa de suprafa\u021b\u0103 se consum\u0103 \u00eenainte s\u0103 treac\u0103 de primii metri. Aceea\u0219i idee e \u0219i \u00een C 29-85, care cere ca prin compactarea de suprafa\u021b\u0103 s\u0103 se realizeze o crust\u0103 greu permeabil\u0103, de protec\u021bie \u00eempotriva infiltra\u021biilor.<\/p>\n\n\n\n Umezirea din ploaie e ciclic\u0103, nu cumulativ\u0103.<\/strong> Ud\u0103 \u0219i se usuc\u0103. Pr\u0103bu\u0219irea structurii cere ca umiditatea s\u0103 treac\u0103 peste un prag \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo, nu s\u0103 oscileze. De asta cl\u0103dirile pe care le-am v\u0103zut tasate s-au tasat o dat\u0103 \u0219i apoi s-au oprit: terenul s-a uscat la loc, iar fenomenul nu se repet\u0103.<\/p>\n\n\n\n O pierdere de re\u021bea face fix pe dos: alimenteaz\u0103 continuu, \u00een acela\u0219i punct, sub cota la care mai poate ajunge evaporarea, zi \u0219i noapte, luni de zile. Ploaia nu face niciunul din cele patru lucruri.<\/p>\n\n\n\n Exist\u0103 totu\u0219i un caz \u00een care ploaia devine periculoas\u0103, \u0219i e singurul care conteaz\u0103 practic: c\u00e2nd cineva o concentreaz\u0103. Burlan care descarc\u0103 l\u00e2ng\u0103 soclu. Trotuar cr\u0103pat care adun\u0103 apa \u0219i o bag\u0103 la funda\u021bie. Curte betonat\u0103 cu panta spre cas\u0103. Rigol\u0103 \u00eenfundat\u0103. Groap\u0103 de funda\u021bie umplut\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, prin care apa coboar\u0103 ca printr-un pu\u021b. Atunci nu mai ai jum\u0103tate de metru de ap\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tiat pe un an, ai tot acoperi\u0219ul desc\u0103rcat pe c\u00e2\u021biva metri p\u0103tra\u021bi, exact l\u00e2ng\u0103 talp\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u0102sta e motivul pentru care trotuarul etan\u0219 e \u00een lista de verific\u0103ri, \u0219i nu ca detaliu de finisaj.<\/p>\n\n\n\n La cl\u0103dirile pe care le-am v\u0103zut tasate \u0219i \u00eenclinate, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd am \u00eentrebat locatarii sau administratorul, r\u0103spunsul a fost acela\u0219i: apa st\u0103tea acolo de mult. Nu de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Subsol inundat de ani, canalizare care curgea de nu se \u0219tia c\u00e2nd, c\u0103min \u00eenfundat l\u0103sat a\u0219a. Nimeni n-a considerat vreodat\u0103 c\u0103 e o problem\u0103 de structur\u0103, pentru c\u0103 apa dintr-un subsol nu arat\u0103 ca o problem\u0103 de structur\u0103.<\/p>\n\n\n\n Deci partea care decide soarta unei case pe loess nu e \u00een breviarul de calcul \u0219i nici m\u0103car \u00een detaliul de trotuar. E dac\u0103 scoate cineva apa de acolo, \u0219i \u00een c\u00e2t timp.<\/p>\n\n\n\n Loessul e un teren bun de fundare. Se \u00eendeas\u0103 sub cl\u0103dire, cap\u0103t\u0103 \u00een timp presiuni mari, iar la o construc\u021bie veche terenul de sub talp\u0103 nu mai e loessul din foraj \u2014 e un loess preconsolidat de cl\u0103direa \u00eens\u0103\u0219i, cu tas\u0103rile consumate. C\u00e2t e uscat, e minunat.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 se ud\u0103, casa e compromis\u0103. Po\u021bi s\u0103-i faci orice pern\u0103, orice funda\u021bie. Ori o faci pe pilo\u021bi care str\u0103pung stratul, ori nu mai ai ce face \u2014 \u0219i cum nimeni nu face pilo\u021bi, ce r\u0103m\u00e2ne e o singur\u0103 variabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n Iar variabila aia nu e \u00een proiect. E \u00een instala\u021bii \u0219i \u00een trotuar, adic\u0103 \u00een exploatare, pe cincizeci de ani, \u00een sarcina cuiva care nu cite\u0219te normative.<\/p>\n\n\n\n Asta e, dup\u0103 mine, deficien\u021ba de fond a aparatului normativ pentru PSU: cere solu\u021bia scump\u0103 la componenta care nu decide \u0219i las\u0103 \u00een seama beneficiarului componenta care decide. Un proiect complet pe grupa B ar trebui s\u0103 con\u021bin\u0103, cu aceea\u0219i greutate ca breviarul de calcul, detaliul de canivou, detaliul de trotuar etan\u0219 \u0219i programul de urm\u0103rire \u00een timp. Iar recep\u021bia ar trebui s\u0103 le verifice pe alea, nu l\u0103\u021bimea t\u0103lpii.<\/p>\n\n\n\n Interdic\u021bia pernei de balast din NP 125\/2010 e corect\u0103 \u0219i consecvent\u0103 cu ce spunea C 29-85 \u00eenc\u0103 din 1985. Numai c\u0103, la grupa B, nici perna corect\u0103 nu rezolv\u0103 mare lucru. Ce rezolv\u0103 e o \u021beav\u0103 care nu curge.<\/p>\n\n\n\n Trimiterile sunt la: C 29-85, Normativ privind \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice; P 7-92, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 4\/N din 26.01.1993, publicat \u00een Buletinul Construc\u021biilor vol. 2\/1993; P 7\/2000, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 333\/N din 08.12.2000; NP 125\/2010. Datele experimentale sunt din C.-F. Dobrescu, E.-A. Calarasu, I.-G. Craifaleanu, \u201eGround Settlement in Urban Structures Exposed to Geo-environmental and Anthropic Hazards: a Case Study for Galati\u201d, Procedia Engineering 190 (2017) 611\u2013618, articol open access. Datele despre racordurile de canalizare din Gala\u021bi sunt din comunicatul Ap\u0103 Canal S.A. Gala\u021bi, februarie 2019. Pentru P 7-77 \u0219i P 7-88 nu am avut textele la dispozi\u021bie.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Articolul \u0103sta e pentru ingineri. Pentru cine \u00ee\u0219i face cas\u0103 am scris separat lista de verific\u0103ri. Am proiectat pe loess \u00een B\u0103r\u0103gan pe vremea c\u00e2nd perna de balast era solu\u021bia curent\u0103. Tot Gala\u021biul construit dup\u0103 1990 e pe perne de balast, la fel \u0219i C\u0103l\u0103ra\u0219iul. Casele se fundau la 1,00\u20131,20 m, direct, f\u0103r\u0103 nicio pern\u0103. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":13995,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false,"jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[156,249,4],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/dezvelire_fundatievlr.jpg?fit=2048%2C1536&ssl=1","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3ybaN-5V0","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":22662,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=22662","url_meta":{"origin":22754,"position":0},"title":"Polistiren extrudat sub fundatie, da sau nu?","date":"October 4, 2025","format":false,"excerpt":"Articolul de mai jos are la baza un videoclip de pe Youtube, in care se prezinta fundatia unei case. Pe scurt in clip se realizeaza o perna de balast de 70cm adancime (adica peste limita de inghet care este de 80-90cm) apoi peste perna asta se monteaza un polistiren extrudat\u2026","rel":"","context":"In "Generale"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/fundatii-izolate.png?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":933,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=933","url_meta":{"origin":22754,"position":1},"title":"Loess","date":"September 13, 2026","format":false,"excerpt":"Am scris prima versiune a acestui articol \u00een 2014, ca avertisment: patru m\u0103suri, trei poze din C\u0103l\u0103ra\u0219i \u0219i un film cu loess care se f\u0103r\u00e2m\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103. \u00cel rescriu acum ca list\u0103 de verificare, pentru omul care \u00ee\u0219i face cas\u0103 \u0219i vrea s\u0103 \u0219tie ce cere proiectantului \u0219i ce urm\u0103re\u0219te\u2026","rel":"","context":"In "Cum sa-ti faci casa"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/loess.jpg?fit=612%2C816&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":3449,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=3449","url_meta":{"origin":22754,"position":2},"title":"PUCM – pamanturi cu contractii si umflari mari","date":"September 12, 2026","format":false,"excerpt":"Fundarea pe PUCM \u2013 p\u0103m\u00e2nturi cu umfl\u0103ri \u0219i contrac\u021bii mari (edi\u021bia 2026) Am scris prima versiune a acestui articol \u00een 2016. De atunci am proiectat \u0219i expertizat destule cl\u0103diri pe argile contractile, \u00een Teleorman, Olt, Dolj \u0219i \u00een jurul Bucure\u0219tiului, ca s\u0103-l pot rescrie cu ce lipsea: cum cite\u0219ti studiul\u2026","rel":"","context":"In "Fundatii"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/norvegia_vilared713.jpg?fit=960%2C540&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":22744,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=22744","url_meta":{"origin":22754,"position":3},"title":"Cat costa o casa in 2026?!","date":"September 12, 2026","format":false,"excerpt":"Cea mai frecvent\u0103 \u00eentrebare pe care o primesc de la oameni care vor s\u0103-\u0219i fac\u0103 o cas\u0103 e \u201ec\u00e2t cost\u0103?\u201c. E \u00eentrebarea gre\u0219it\u0103, \u0219i nu pentru c\u0103 n-ar avea r\u0103spuns, ci pentru c\u0103 r\u0103spunsul nu-i ajut\u0103 la nimic. Un pre\u021b pe metru p\u0103trat, oric\u00e2t de corect ar fi \u00een ziua\u2026","rel":"","context":"In "Cum cump\u0103r o casa?"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/scopul-casei.png?fit=1200%2C483&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":3507,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=3507","url_meta":{"origin":22754,"position":4},"title":"Cel mai mare dig mobil din lume: Maeslantkering. O lec\u021bie de inginerie.","date":"March 21, 2016","format":false,"excerpt":"Am scris acest articol prima dat\u0103 \u00een 2016, dup\u0103 o vizit\u0103 \u00een Olanda. \u00cel republic ast\u0103zi, actualizat, pentru c\u0103 privesc la \u0219tirile din Rom\u00e2nia \u2013 unde sate \u00eentregi sunt m\u0103turate de p\u00e2r\u00e2uri umflate \u2013 \u0219i simt nevoia unei compara\u021bii dure. \u00cen timp ce noi ne lupt\u0103m cu \u0219an\u021burile necur\u0103\u021bate, olandezii\u2026","rel":"","context":"In "Generale"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/maeslas.jpg?fit=1024%2C687&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":628,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=628","url_meta":{"origin":22754,"position":5},"title":"Placa de la cota “\u00b1 0.00”","date":"May 22, 2015","format":false,"excerpt":"In acest articol \u00eemi propun sa va explic pe larg cum se proiecteaz\u0103 \u0219i se executa corect placa suport a pardoselii de la cota \u00b1 0.00 \u00een cazul cl\u0103dirilor f\u0103r\u0103 subsol. Cota \u00b1 0.00 reprezinta cota superioara a pardoselii parterului. Pardoseala este formata din finisaje (parchet, gresie etc.) o \u0219ap\u0103,\u2026","rel":"","context":"In "Fundatii"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/impamantare_gresita3.jpg?fit=768%2C1024&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22754"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22754"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22754\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22757,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22754\/revisions\/22757"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22754"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22754"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22754"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\u0218irul normativelor<\/h2>\n\n\n\n
Indicativ<\/th> Aprobat<\/th> \u00cenlocuie\u0219te<\/th><\/tr><\/thead> P 7-77<\/td> 1977<\/td> \u2014<\/td><\/tr> P 7-88<\/td> Ordin ICCPDC nr. 60 \/ 30.09.1988<\/td> P 7-77<\/td><\/tr> P 7-92<\/td> Ordin MLPAT nr. 4\/N \/ 26.01.1993<\/td> P 7-88<\/td><\/tr> P 7\/2000<\/td> Ordin MLPAT nr. 333\/N \/ 08.12.2000<\/td> P 7-92<\/td><\/tr> NP 125\/2010<\/td> Ordin MDRT, 2010<\/td> P 7\/2000<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n Ce nu s-a schimbat niciodat\u0103<\/h2>\n\n\n\n
Ce s-a schimbat: presiunile<\/h2>\n\n\n\n
Natura p\u0103m\u00e2ntului<\/th> Natural, \u03c1d<\/sub> = 1,35<\/th> Natural, \u03c1d<\/sub> = 1,55<\/th> Compactat, \u03c1d<\/sub> = 1,60<\/th> Compactat, \u03c1d<\/sub> = 1,70<\/th><\/tr><\/thead> Nisipos<\/td> 140\u2013160<\/td> 170\u2013190<\/td> 190\u2013210<\/td> 240\u2013260<\/td><\/tr> Argilos<\/td> 150\u2013170<\/td> 190\u2013210<\/td> 240\u2013260<\/td> 290\u2013310<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n Natura p\u0103m\u00e2ntului<\/th> Natural, \u03c1d<\/sub> = 1,35<\/th> Natural, \u03c1d<\/sub> = 1,55<\/th> Compactat, \u03c1d<\/sub> = 1,60<\/th> Compactat, \u03c1d<\/sub> = 1,70<\/th><\/tr><\/thead> Loess<\/td> 120<\/td> 150<\/td> 170<\/td> 190<\/td><\/tr> Loessoid nisipos<\/td> 140<\/td> 170<\/td> 180<\/td> 200<\/td><\/tr> Loessoid argilos<\/td> 150<\/td> 180<\/td> 200<\/td> 220<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n Ce s-a schimbat: de la p_conv la tas\u0103ri din umezire<\/h2>\n\n\n\n
Ce spunea de fapt C 29-85 despre perne<\/h2>\n\n\n\n
\n
Atunci de ce s-a f\u0103cut treizeci de ani<\/h2>\n\n\n\n
Ce arat\u0103 m\u0103sur\u0103torile<\/h2>\n\n\n\n
\n
Ce \u00eenseamn\u0103 asta pentru dezbaterea despre pern\u0103<\/h2>\n\n\n\n
Deci cum de stau ora\u0219ele astea<\/h2>\n\n\n\n
C\u00e2t de mult \u021bine de proiectant<\/h2>\n\n\n\n
Nu pierderea produce accidentul, ci durata<\/h2>\n\n\n\n
Atunci de ce nu cad toate casele c\u00e2nd plou\u0103<\/h2>\n\n\n\n
Ce se vede \u00een teren<\/h2>\n\n\n\n
Concluzia unui practician<\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\n