\nCostul:<\/b> Aproximativ 450 de milioane de Euro (echivalentul de atunci).<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
Este fascinant cum au lucrat la acest plan Delta timp de peste 40 de ani, indiferent de cine a fost la guvernare. Au terminat proiectul exact a\u0219a cum \u0219i-au propus.<\/p>\n
Sper ca un politician sa citeasca acest articol si sa inteleaga ca inundatiile cu care ne confruntam in fiecare an sunt nesemnificative si ca pot fi luate masuri de punere in siguranta a locuitorilor acelor zone, fara eforturi prea mari. Olandezii chiar au gasit si un sistem ingenios de a utiliza apa suplimentara pentru irigatii in perioadele secetoase.<\/p>\n
[Sec\u021biune Tehnic\u0103 Extins\u0103]<\/h4>\nDe ce funda\u021bia se deplaseaz\u0103 10-20 cm? (Secretul disip\u0103rii energiei)<\/h5>\n
\u00cen facultate \u00eenv\u0103\u021b\u0103m c\u0103 funda\u021biile trebuie s\u0103 fie rigide, s\u0103 nu se taseze \u0219i s\u0103 nu se deplaseze. La Maeslantkering, regula se schimb\u0103.<\/p>\n
C\u00e2nd bariera este \u00eenchis\u0103 \u0219i nivelul m\u0103rii cre\u0219te, presiunea apei asupra celor dou\u0103 bra\u021be este colosal\u0103 (vorbim de o for\u021b\u0103 orizontal\u0103 de aproximativ 350.000 kilonewtoni<\/b> per bra\u021b). Dac\u0103 funda\u021bia triunghiular\u0103 de pe mal ar fi perfect rigid\u0103 (\u00eencastrare perfect\u0103), \u0219ocul preluat de rotul\u0103 \u0219i transmis betonului ar crea concentr\u0103ri de eforturi capabile s\u0103 fisureze masivul de beton sau s\u0103 forfece o\u021belul.<\/p>\n
Solu\u021bia inginerilor:<\/b> Au proiectat funda\u021bia \u0219i solul din jur s\u0103 se comporte ca un resort gigant<\/b>.<\/p>\n\n- \n
Funda\u021bia nu este doar \u201epus\u0103\u201d pe p\u0103m\u00e2nt, ci interac\u021bioneaz\u0103 cu un sistem complex de pilo\u021bi \u0219i sol \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit.<\/p>\n<\/li>\n
- \n
Sub presiunea maxim\u0103 a furtunii, \u00eentregul bloc de funda\u021bie este proiectat s\u0103 se deplaseze orizontal (s\u0103 gliseze elastic) \u0219i s\u0103 se roteasc\u0103 infim, p\u00e2n\u0103 la 10-20 cm.<\/p>\n<\/li>\n
- \n
Aceast\u0103 \u201ecedare\u201d controlat\u0103 disipeaz\u0103 o parte din energia valurilor \u0219i reduce v\u00e2rful de sarcin\u0103 din rotul\u0103. C\u00e2nd apa se retrage, sistemul revine (\u00een mare parte) la pozi\u021bia ini\u021bial\u0103. Este, practic, inginerie seismic\u0103 aplicat\u0103 hidrotehnicii<\/b>.<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\nInima sistemului: Rotula Sferic\u0103 (The Ball Joint)<\/h5>\n
Tot acest dans al for\u021belor trece printr-un singur punct: articula\u021bia sferic\u0103. Este o capodoper\u0103 metalurgic\u0103.<\/p>\n
\n- \n
Are un diametru de 10 metri<\/b> \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u0219te 680 de tone<\/b>.<\/p>\n<\/li>\n- \n
A fost turnat\u0103 de \u0160koda Works<\/b> \u00een Cehia (renumi\u021bi pentru turnarea pieselor masive, inclusiv pentru reactoare nucleare), pentru c\u0103 pu\u021bine turn\u0103torii din lume puteau realiza o sfer\u0103 perfect\u0103 de asemenea dimensiuni dintr-o singur\u0103 bucat\u0103 (sau segmente sudate perfect).<\/p>\n<\/li>\n- \n
Sfera trebuie s\u0103 permit\u0103 mi\u0219carea \u00een 3 direc\u021bii: orizontal (\u00eenchidere), vertical (scufundare pe fundul apei) \u0219i rota\u021bie axial\u0103 (torsiune cauzat\u0103 de valuri).<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
Cum le-a venit ideea? (Concursul de proiectare)<\/h5>\n
\u00cen anii ’80, c\u00e2nd s-a pus problema barierei, solu\u021biile clasice au picat una dup\u0103 alta:<\/p>\n
\n- \n
Un baraj fix era exclus (portul trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 deschis).<\/p>\n<\/li>\n
- \n
Un pod ridic\u0103tor sau o ecluz\u0103 clasic\u0103 ar fi necesitat un st\u00e2lp central \u00een mijlocul canalului, ceea ce ar fi \u00eengustat \u0219enalul navigabil \u0219i ar fi riscat coliziuni cu navele mari.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
S-a organizat un concurs de proiecte (\u201eDesign and Construct\u201d). C\u00e2\u0219tig\u0103torul a fost consor\u021biul care a venit cu o idee revolu\u021bionar\u0103: \u201eDac\u0103 nu putem pune st\u00e2lpi \u00een ap\u0103, hai s\u0103 punem st\u00e2lpii pe mal \u0219i s\u0103 facem por\u021bile s\u0103 pluteasc\u0103.\u201d<\/b> Conceptul a fost inspirat de anatomia uman\u0103<\/b> (articula\u021bia um\u0103rului) \u0219i de principiul submarinelor (umplerea tancurilor de balast pentru scufundare). Practic, c\u00e2nd nu e folosit\u0103, bariera st\u0103 \u201eparcat\u0103\u201d \u00een docuri uscate pe mal, l\u0103s\u00e2nd canalul 100% liber.<\/p>\nProiectantul:<\/h5>\n1. Consor\u021biul C\u00e2\u0219tig\u0103tor: BMK (Bouwcombinatie Maeslantkering)<\/h5>\n
Statul olandez (prin Rijkswaterstaat) nu a venit cu proiectul gata f\u0103cut. Ei au lansat o provocare de tip \u201eDesign & Construct\u201d<\/b> (Proiectare \u0219i Execu\u021bie) \u2013 ceva foarte rar la acea vreme pentru lucr\u0103ri de risc maxim.<\/p>\n
Consor\u021biul BMK a fost format din gigan\u021bii construc\u021biilor olandeze:<\/p>\n
\n- \n
Hollandia Kloos<\/b> (speciali\u0219tii \u00een confec\u021bii metalice \u2013 ei au f\u0103cut \u201ebestia\u201d de o\u021bel \u0219i rotula).<\/p>\n<\/li>\n- \n
HBG<\/b> (Hollandsche Beton Groep, acum parte din BAM) \u2013 responsabili cu betoanele \u0219i funda\u021biile masive.<\/p>\n<\/li>\n- \n
Volker Stevin<\/b> \u2013 lucr\u0103ri hidrotehnice.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
2. Arhitectul: Wim Quist<\/p>\n
De\u0219i e o lucrare inginereasc\u0103, forma ei final\u0103 a fost \u0219lefuit\u0103 de arhitectul Wim Quist<\/b> (profesor \u0219i arhitect modernist).<\/p>\n\n- \n
El este cel care a impus estetica minimalist\u0103, industrial\u0103.<\/p>\n<\/li>\n
- \n
A refuzat orice element decorativ inutil. Filozofia lui a fost: \u201eAceasta nu este o cl\u0103dire, este o ma\u0219in\u0103. Trebuie s\u0103 arate ca o ma\u0219in\u0103.\u201d<\/b><\/p>\n<\/li>\n- \n
Datorit\u0103 lui, grinzile cu z\u0103brele sunt vopsite \u00een albul acela specific, pentru a p\u0103rea mai u\u0219oare vizual \u00een peisajul plat al Olandei, \u0219i toate \u00eembin\u0103rile sunt curate.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
3. Ingineria Structural\u0103: J.M. van Westen (\u0219i echipa Rijkswaterstaat)<\/h5>\n
Ideea de baz\u0103 (poarta plutitoare cu rotul\u0103) a ap\u0103rut \u00een cadrul departamentului tehnic al beneficiarului (Rijkswaterstaat), fiind rafinat\u0103 de inginerii consor\u021biului. Nu exist\u0103 un \u201eEiffel\u201d al acestui proiect, ci e rezultatul unei munci colective de calcul.<\/p>\n
Exist\u0103 structuri similare?<\/h5>\n
Maeslantkering este unicat prin combina\u021bia de rotul\u0103 sferic\u0103 + structur\u0103 plutitoare<\/b>. Totu\u0219i, exist\u0103 \u201erude\u201d inginere\u0219ti, dar care func\u021bioneaz\u0103 diferit:<\/p>\n\n- \n
Bariera Tamisa (Londra):<\/b> Aceasta folose\u0219te cilindri rotativi care se ridic\u0103 de pe fundul apei. Este spectaculoas\u0103, dar are pile (st\u00e2lpi) \u00een mijlocul r\u00e2ului, ceea ce la Rotterdam nu s-a acceptat.<\/p>\n<\/li>\n- \n
Bariera Emsperrwerk (Germania):<\/b> Situat\u0103 pe r\u00e2ul Ems, este o barier\u0103 mobil\u0103 modern\u0103, dar func\u021bioneaz\u0103 pe principiul por\u021bilor glisante sau batante clasice, nu pe principiul bra\u021belor plutitoare cu rotul\u0103 unic\u0103.<\/p>\n<\/li>\n- \n
Complexul de la Sankt Petersburg:<\/b> Folose\u0219te de asemenea por\u021bi mobile pentru protec\u021bia \u00eempotriva inunda\u021biilor, fiind un proiect masiv inspirat par\u021bial din experien\u021ba olandez\u0103, dar adaptat la condi\u021biile golfului Finic.<\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am scris acest articol prima dat\u0103 \u00een 2016, dup\u0103 o vizit\u0103 \u00een Olanda. \u00cel republic ast\u0103zi, actualizat, pentru c\u0103 privesc la \u0219tirile din Rom\u00e2nia \u2013 unde sate \u00eentregi sunt m\u0103turate de p\u00e2r\u00e2uri umflate \u2013 \u0219i simt nevoia unei compara\u021bii dure. \u00cen timp ce noi ne lupt\u0103m cu \u0219an\u021burile necur\u0103\u021bate, olandezii au \u00eembl\u00e2nzit Marea Nordului. Nu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":22693,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":true,"jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false,"jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[3],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/maeslas.jpg?fit=1024%2C687&ssl=1","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p3ybaN-Uz","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":1536,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=1536","url_meta":{"origin":3507,"position":0},"title":"Ce sunt cutremurele si cum apar acestea","date":"December 9, 2014","format":false,"excerpt":"\u00a0 Pamantul are in structura mai multe straturi: scoarta, mantaua externa, zona de trecere, mantau interna, nucleul exterior si nucleul. Suprafata Terrei este acoperita in proportie de 94% de sapte placi tectonice majore, acestea au o grosime de pana la 100km. Cele \u015fapte pl\u0103ci majore sunt \u00een ordinea m\u0103rimii: placa\u2026","rel":"","context":"In "Cutremur"","img":{"alt_text":"sursa foto: http:\/\/www.geo.mtu.edu\/UPSeis\/images\/plates.gif","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/120914_1314_Cesuntcutre2.png?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":570,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=570","url_meta":{"origin":3507,"position":1},"title":"S\u0103p\u0103turi","date":"October 21, 2018","format":false,"excerpt":"S\u0103p\u0103tura este prima etapa in execu\u021bia unei construc\u021bii si deseori reprezinta o etapa executata altfel dec\u00e2t in proiect. S\u0103p\u0103turile sunt lucr\u0103ri ce te duc in final spre credin\u021ba in Dumnezeu, datorita faptului ca in ciuda oric\u0103rei logici nu se pr\u0103bu\u0219esc si nu duc la moartea oamenilor. Sigur ca sunt si\u2026","rel":"","context":"In "Fundatii"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/taluz_vilared11.jpg?fit=1162%2C778&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":3326,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=3326","url_meta":{"origin":3507,"position":2},"title":"O cl\u0103dire economic\u0103 trebuie proiectat\u0103, nu negociat\u0103 ca la bazar!","date":"December 13, 2015","format":false,"excerpt":"Observ deseori in proiectare ca se ignora c\u00e2teva elemente ce\u00a0pot aduce beneficii importante in exploatarea ulterioara a unei cl\u0103diri cat si in execu\u021bia acesteia. Si toate pornesc de la proiectare. Este vorba despre: 1. Modularitatea - ceea ce se traduce prin\u00a0realizarea unor elemente\u00a0structurale si\/sau de arhitectura (pere\u021bi, sc\u0103ri, ferestre) care\u2026","rel":"","context":"In "Generale"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/zidarie_gresita3.jpg?fit=612%2C816&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":487,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=487","url_meta":{"origin":3507,"position":3},"title":"Sa ne speriem sau nu de cutremur?","date":"October 6, 2013","format":false,"excerpt":"Prietenul meu Marius Lulea a scris un articol foarte interesant\u00a0\u0219i trage in acela\u0219i timp un semnal de alarma, p\u0103cat ca nu-l va b\u0103ga nimeni in seama. Asa e \u00een Romania, dac\u0103 a trecut cutremurul \u0219i-am sc\u0103pat mai vedem noi pana la urm\u0103torul cum o ducem. As vrea sa completez, ca\u2026","rel":"","context":"In "Cutremur"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/IMG_2991.jpg?fit=310%2C286&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":1491,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=1491","url_meta":{"origin":3507,"position":4},"title":"Obsesia izol\u0103rii \u0219i termoizol\u0103rii!","date":"December 6, 2014","format":false,"excerpt":"Update [2026]: De la \u201eObsesie\u201d la Lege \u0219i Confirmarea Riscurilor Au trecut peste 10 ani de la scrierea acestui articol. Timpul nu doar c\u0103 a validat avertismentele mele, dar a transformat ceea ce numeam atunci o \u201eobsesie na\u021bional\u0103\u201d \u00eentr-o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u0219i o obliga\u021bie legal\u0103. Iat\u0103 ce s-a\u2026","rel":"","context":"In "Finisaje"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/etretat05.jpg?fit=914%2C686&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":134,"url":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=134","url_meta":{"origin":3507,"position":5},"title":"C\u0103m\u0103\u0219uirea cu mortar armat cu plase sudate!","date":"May 31, 2013","format":false,"excerpt":"Ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103m\u0103\u0219uirea pere\u021bilor cu mortar armat cu plase sudate Este una din metodele prin care pere\u021bii din zid\u0103rie se consolideaz\u0103. C\u0103m\u0103\u0219uirea reprezinta \u00een fapt realizarea unor tencuieli armate cu plase sudate. Care sunt motivele pentru care se alege c\u0103m\u0103\u0219uirea pere\u021bilor din zid\u0103rie pentru a mari capacitatea\u00a0portanta a zid\u0103riei la\u2026","rel":"","context":"In "Structur\u0101 de rezisten\u021b\u0101"","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/camasuire6.jpg?fit=960%2C720&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3507"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3507"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3507\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22695,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3507\/revisions\/22695"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/22693"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3507"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3507"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.construieste.info\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3507"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"olanda_see_level\"](\"https:\/\/i0.wp.com\/www.construieste.info\/wp-content\/uploads\/2016\/02\/olanda_see_level.jpg\")
<\/a><\/p>\n