{"id":3901,"date":"2017-04-17T20:04:34","date_gmt":"2017-04-17T17:04:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.construieste.info\/?p=3901"},"modified":"2017-06-04T11:04:32","modified_gmt":"2017-06-04T08:04:32","slug":"case-busteni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.construieste.info\/?p=3901","title":{"rendered":"Case din busteni"},"content":{"rendered":"

Pe cele din lemn rotund eu le cunosc din copil\u0103rie sub forma de case din bile sau din manele, \u0219i se \u00eent\u00e2lneau de regula\u00a0sub forma de cabane \u00een mun\u021bi.<\/p>\n

\"coada_de_randunica1_vilared4\"<\/a>Nu comentez motiva\u021bia de a avea o versiune la scara larga a unei cabane \u0219i nici calitatea arhitecturala, ci doresc, din nou, sa atrag\u00a0aten\u021bia asupra lipsei de \u00een\u021belegere a unui sistem constructiv, manifestata din plin \u00een Romania, oarecum la fel ca si in cazul sistemului caselor din lemn de tip “american”. Fac asta ca urmare a unei situa\u021bii recente \u00een care am fost solicita\u021bi sa proiectam o astfel de construc\u021bie, moment c\u00e2nd ne-am dat seama ca acest sistem nu este acoperit de coduri de proiectare, nici seismice nici de alt fel. In ultimii ani cererea pe pia\u021b\u0103 de astfel de cl\u0103diri a crescut, motiv pentru care au ap\u0103rut diverse firme “specializate” \u00een acest domeniu at\u00e2t \u00een Romania c\u00e2t \u0219i \u00een afara. Am studiat putin situa\u021bia\u00a0compar\u00e2nd-o cu cea a americanilor si canadienilor si am \u00eencercat sa \u00een\u021beleg tipologiile. M-am gandit\u00a0ca proiectarea unei asemenea cl\u0103diri este o provocare at\u00e2t pentru noi proiectan\u021bii c\u00e2t\u00a0si pentru executan\u021bi. Din ce am descoperit, pe pia\u021ba din Romania pare ca este o lipsa de \u00een\u021belegere a implica\u021biilor\u00a0unui astfel de sistem at\u00e2t d.p.d.v. al siguran\u021bei seismice c\u00e2t \u0219i al eficientei termice. Din nou, ma ab\u021bin cu greu sa nu comentez estetica unei astfel de case moderne.<\/p>\n

Ce \u00eenseamn\u0103 o casa din bu\u0219teni?<\/h2>\n

O astfel de casa are pere\u021bi alc\u0103tui\u021bi din buc\u0103\u021bi de lemn suprapuse orizontal. Lemnul poate avea sec\u021biune circulara, dreptunghiulara sau p\u0103trat\u0103. Aceste tipuri de construc\u021bii sunt tipice zonelor nordice, Suedia, Norvegia, Finlanda, Rusia etc. fiind importate \u0219i \u00een SUA \u0219i Canada dup\u0103 colonizare. De asemenea \u0219i \u00een Romania sunt numeroase construc\u021bii vechi de acest fel, cu men\u021biunea ca predomina\u00a0utilizarea lemnului cu sec\u021biuni dreptunghiulare, vezi casele maramure\u0219ene \u0219i mai toate bisericile din lemn<\/a>.<\/p>\n

\"tipuri<\/a>
C\u00e2teva tipuri de fason\u0103ri pentru bu\u0219teni<\/figcaption><\/figure>\n
\"imbinari<\/a>
Modalit\u0103\u021bi de suprapunere bu\u0219teni<\/figcaption><\/figure>\n

In tarile nordice \u0219i \u00een America de Nord (poate \u0219i \u00een Rusia, dar nu cunosc) tehnica acestor tipuri de cl\u0103diri s-a dezvoltat considerabil. Spre exemplu compania Palmatin<\/a> din Estonia propune peste 20 de sec\u021biuni de bu\u0219teni din lemn ecarisat sau de tip glulam.<\/p>\n

Bu\u0219tenii rotunzi pot fi calibra\u021bi sau necalibra\u021bi (adic\u0103 cu diametre diferite). Eu personal nu prefer aspectul unor bu\u0219teni rotunzi, cum de altfel nici \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri<\/a> si nici scandinavii<\/a>.<\/p>\n

\"tipuri_busteni_estonia\"<\/a>
Sursa foto: www.palmatin.com<\/figcaption><\/figure>\n

Provoc\u0103rile unei case din bu\u0219teni:<\/h2>\n

Suprapunerea bu\u0219tenilor are\u00a0c\u00e2teva probleme importante, ce au avut diverse rezolv\u0103ri de-a lungul timpului: \u00eembin\u0103rile de col\u021buri, etan\u0219eitatea intre bu\u0219teni, realizarea instala\u021biilor, iar mai nou\u00a0siguran\u021ba seismic\u0103 \u0219i eficien\u021ba termic\u0103.<\/p>\n

\u00cembin\u0103rile de col\u021buri:<\/strong><\/h5>\n

In timp s-au dezvoltat mai multe tipologii de \u00eembin\u0103ri de col\u021buri. La cl\u0103dirile vechi din Romania cel mai popular a fost cel \u00een coada de r\u00e2ndunic\u0103, de regula asociat bu\u0219tenilor cu sec\u021biune p\u0103trata sau dreptunghiulara, care, din punctul meu de vedere , \u00a0este cel mai eficient. G\u0103si\u021bi aici c\u00e2teva cl\u0103diri<\/a> realizate \u00een acest fel, de c\u0103tre o firma europeana.\u00a0Aici\u00a0pute\u021bi <\/a>vedea c\u00e2teva din casele maramure\u0219ene vechi. Sincer nu-mi dau seama de unde a ap\u0103rut, mai nou, \u00a0la noi “fobia” asta a lemnului rotund, c\u0103ci nu cred ca are leg\u0103tura cu nicio tradi\u021bie.<\/p>\n

\"Coada<\/a>
Coada de r\u00e2ndunic\u0103<\/figcaption><\/figure>\n
\"\u00cembinare<\/a>
\u00cembinare canadian\u0103<\/figcaption><\/figure>\n

 <\/p>\n

G\u0103si\u021bi mai multe detalii aici, sursa foto:\u00a0http:\/\/www.woodlandia.ca\/technologies\/log-home-basics-1\/copy2_of_log-home-basics<\/a>.<\/p>\n

Izola\u021bia dintre bu\u0219teni:<\/strong><\/h5>\n

Aceasta este una din problemele importante \u00een ceea ce prive\u0219te confortul, grea de rezolvat la cl\u0103dirile vechi,\u00a0solu\u021biile fiind de multe ori temporare, baz\u00e2ndu-se pe dispunerea unui strat de mu\u0219chi intre bu\u0219teni \u0219i eventual o “sigilare” pe exterior cu p\u0103m\u00e2nt sau lian\u021bi pe baza de var si\/sau ciment. Ast\u0103zi\u00a0exista numeroase “inova\u021bii” datorate materialelor moderne de care beneficiaz\u0103 at\u00e2t cl\u0103dirile vechi, istorice c\u00e2t \u0219i cele noi. C\u00e2teva din solu\u021biile moderne sunt: (1) pentru cl\u0103dirile noi: utilizarea de vata bazaltica in loc de mu\u0219chi, adezivi puternici s.a., \u00a0(2) pentru cl\u0103diri vechi: sigilanti sintetici injecta\u021bi \u00een rosturi si \u00een cr\u0103p\u0103turile bu\u0219tenilor. Internetul abunda de astfel de informa\u021bii.<\/p>\n

Realizarea instala\u021biilor:<\/strong><\/h5>\n

Unele dintre ghidurile americane, citite de mine, recomanda ca instala\u021biile electrice sa nu fie trase prin interiorul bu\u0219tenilor pentru ca nu vor mai putea fi schimbate ulterior. Cablarea corecta presupune imagina\u021bie \u0219i aten\u021bie sporita la detalii, mai ales \u00een timpul proiect\u0103rii.<\/p>\n

Tot \u00een ghidurile citite de mine se recomanda ca instala\u021biile sanitare sa nu fie pozate \u00een pere\u021bii exteriori pentru a evita riscul de \u00eenghe\u021b \u0219i oricum montarea acestora este chiar mai dificila dec\u00e2t a instala\u021biilor electrice. O posibilitate ar fi instalarea acestora \u00een pere\u021bii interiori de compartimentare, care de regula nu se fac din bu\u0219teni.<\/p>\n

Siguran\u021ba seismic\u0103:<\/strong><\/h5>\n

Siguran\u021ba seismic\u0103 a cl\u0103dirilor din bu\u0219teni nu a fost o prioritate pentru ca acest sistem era utilizat, de regula, la cl\u0103diri cu dimensiuni reduse \u00een plan \u0219i pe verticala. Progresul tehnologic si economic a dus la cre\u0219terea cererii pentru astfel de cl\u0103diri, dar cu dimensiuni mai mari, similare cl\u0103dirilor cu structura\u00a0din otel sau beton armat. Structura de rezistenta a cl\u0103dirilor din bu\u0219teni este de tipul “diafragme” sau duala formata din “diafragme” \u0219i st\u00e2lpi. Diafragmele sunt alc\u0103tuite prin suprapunerea bu\u0219tenilor si pot prelua f\u0103r\u0103 probleme for\u021bele de compresiune din \u00eenc\u0103rc\u0103ri gravita\u021bionale. Ac\u021biunea seismica, const\u00e2nd \u00een forte orizontale poate fi preluata numai prin frecarea dintre bu\u0219teni si ancorarea in funda\u021bii, comportare similara zid\u0103riei cu men\u021biunea ca totu\u0219i mortarul de ciment are o minima rezistenta la \u00eentindere, pe c\u00e2nd aerul dintre bu\u0219teni nu. In acest context, pentru preluarea for\u021belor seismice studiile arata ca sunt necesare sisteme de ancorare a bu\u0219tenilor cum ar fi cuie, \u0219uruburi \u0219i chiar pene din lemn, at\u00e2t la col\u021buri c\u00e2t \u0219i la anumite intervale pe lungimea pere\u021bilor.<\/p>\n

Situa\u021bia din Romania:<\/em> din ce am putut observa pe site-urile produc\u0103torilor autohtoni si din discu\u021biile avute cu diverse persoane din domeniu, o mare parte dintre cl\u0103dirile din bu\u0219teni se construiesc pe baza experien\u021bei me\u0219terilor, unii dintre ei av\u00e2nd o anumita preg\u0103tire \u00een Canada, cel putin din spusele lor. Nu exista referiri la normele seismice luate \u00een calcul la proiectare \u0219i nici asupra vreunui studiu \u00een acest domeniu. Sunt curios dac\u0103 exista si proiectan\u021bi cu preg\u0103tire \u00een Canada!<\/p>\n

La nivel european:<\/em> exista o preocupare oarecare spre aceasta problematica, \u00eensa Eurocod 5 nu acoper\u0103 acest domeniu si nuu exista norme privind proiectarea seismica a cl\u0103dirilor cu pere\u021bi din\u00a0bu\u0219teni ci doar diverse lucr\u0103ri de cercetare ce acoper\u0103 diverse probleme.<\/p>\n

SUA \u0219i Canada:<\/em> exista standarde clare de proiectare si execu\u021bie!<\/p>\n

Concluzie privind siguran\u021ba seismic\u0103:<\/em> de\u0219i cazurile \u00een care casele din lemn, \u00een general, \u00ee\u0219i pierd stabilitatea complet \u0219i se pr\u0103bu\u0219esc au fost rare, degrad\u0103rile pot fi\u00a0substan\u021biale \u0219i deseori scump de reparat, din acest motiv o proiectare corecta fiind\u00a0necesara. In Romania, lipsa de interes asupra proiect\u0103rii seismice a caselor din lemn denota o educa\u021bie financiara inadecvata situa\u021biei sociale \u0219i economice actuale.<\/p>\n

Bibliografie pentru calcul seismic:<\/em><\/p>\n

https:\/\/repositorium.sdum.uminho.pt\/bitstream\/1822\/25881\/1\/Seismic%20performance%20of%20a%202%20storey%20log%20house.pdf<\/a><\/p>\n

http:\/\/timber.ce.wsu.edu\/Resources\/papers\/4-3-2.pdf<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.researchgate.net\/publication\/269357094_Seismic_Analysis_of_a_2-Storey_Log_House<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.logbuilding.org\/LateralResistance.Structure.pdf<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.logbuilding.org\/KesslerShearLogWalls.pdf<\/a> – este cel mai complet document pe care l-am gasit, pentru cei pasiona\u021bi merita citit!<\/p>\n

Eficien\u021ba energetic\u0103:<\/strong><\/h5>\n

Din punct de vedere al rezistentei termice un bu\u0219tean\u00a0cu diametrul de 15\u00a0cm \u00a0are un R=0.79<\/em>\u00a0comparat cu 9cm de vata minerala, care are R=2.25<\/em>. Din acest motiv, dac\u0103 \u021binem seama si de capacitatea de acumulare de c\u0103ldur\u0103, un bu\u0219tean cu diametrul de 30-35cm s-ar putea apropia de valoare R a unui perete de tip framing cu 9 cm de vata minerala – cam asta zice \u0219i guvernul american, de unde am preluat informa\u021biile ini\u021bial<\/a>. Dar comentariul unui coleg, m-a facut sa investighez putin si am descoperit ca\u00a0sunt diferen\u021be notabile intre ceea ce spune americanii \u0219i ce spun altii privind rezistenta termica a lemnului. Din acest motiv am preluat valorile oferite in comentariu. Mul\u021bumesc pentru informa\u021bie!<\/p>\n

Pierderile de c\u0103ldur\u0103 apar la \u00eembin\u0103rile dintre bu\u0219teni \u0219i \u00een zona u\u0219ilor si ferestrelor. De asemenea capacitatea lemnului de a absorbi umezeala, face necesar controlul umidit\u0103\u021bii interioare si o buna izolare a funda\u021biei.<\/p>\n

La fel ca \u0219i \u00een alte articole, trag concluzia ca izolarea termica a unei case din bu\u0219teni este subiectul unei proiect\u0103ri judicioase \u0219i nu poate fi l\u0103sat\u0103 la \u00eendem\u00e2na me\u0219terilor. Chiar dac\u0103 nu avem speciali\u0219ti \u00een acest sistem, nu cred ca este o problema majora de adaptare pentru cineva cu experien\u021b\u0103\u00a0\u00eentr-un sistem constructiv\u00a0mai uzitat.<\/p>\n

Bibliografie:<\/em><\/p>\n

https:\/\/www.uaf.edu\/files\/ces\/publications-db\/catalog\/eeh\/EEM-00852.pdf<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.nrc-cnrc.gc.ca\/eng\/solutions\/advisory\/codes_centre\/faq\/log_homes.html#Q2<\/a><\/p>\n

http:\/\/thousandhomechallenge.com\/sites\/default\/files\/user-files\/04-19-13THCMTNHouse_full_wat%26amp%3BLWupdates_04-29-2013_to%20post_05-12-13.pdf<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00centreb\u0103ri c\u0103tre\u00a0un constructor de case din bu\u0219teni, dac\u0103 ar fi s\u0103 cump\u0103r:<\/h2>\n

1. Care este experien\u021ba similara \u0219i dac\u0103 se pot vedea c\u00e2teva lucr\u0103ri.<\/p>\n

2. Care sunt standardele de calitate \u0219i codurile de execu\u021bie\u00a0\u0219i proiectare pe care le utiliza\u021bi?<\/p>\n

3. Ave\u021bi o echipa de proiectare specializata \u00een acest domeniu? Daca da, care este experien\u021ba lor similara?<\/p>\n

4. Oferi\u021bi un\u00a0proiect tehnic sau trebuie contractat separat?<\/p>\n

5. Care este sursa lemnului, gradul de umiditate \u0219i m\u0103surile tehnice utilizate \u00een preluare tas\u0103rilor de uscare ( acestea ajung pana la 5%)?<\/p>\n

6. Care sunt tratamentele utilizate pentru lemn \u0219i c\u00e2t oferi\u021bi garan\u021bie!<\/p>\n

P.S. Pentru cei interesa\u021bi studia\u021bi si site-urile str\u0103ine (c\u0103uta\u021bi log homes sau log houses sau round wood houses) pentru a avea un termen de compara\u021bie.<\/p>\n

Concluzie:<\/h2>\n

Nu contest faptul ca \u00een Romania exista speciali\u0219ti \u00een astfel de case, numai ca pe internet sunt greu de g\u0103sit, mai mult chiar, din discu\u021biile avute de noi cu diverse firme, am \u00een\u021beles ca nu exista proiectan\u021bi specializa\u021bi pe acest domeniu. Nu \u0219tiu cum lucreaz\u0103 firmele care produc case pentru str\u0103in\u0103tate, dar as fi curios sa aflu. Las deschise comentariile \u0219i va rog ca acestea sa fie pertinente \u0219i la obiect.<\/p>\n

Eu am \u00eencercat sa sintetizez c\u00e2t de mult am putut, au mai r\u0103mas \u00eens\u0103 multe lucruri nespuse, pe scurt, o asemenea casa necesita mai mult studiu dec\u00e2t ar p\u0103rea la prima vedere.<\/p>\n

In final, Muzeul Satului din Norvegia (sau cam asa ceva) are un film foarte interesant despre o astfel de casa, realizata \u00een sistem tradi\u021bional. (\u0218tiu ca sunt mali\u021bios dar nu vad nicio sec\u021biune rotunda)<\/p>\n