Ce se schimbă pentru proiectanți și experți tehnici

Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, cunoscută sub prescurtarea CATUC, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026. A intrat în vigoare pe 25 august 2026, la 15 zile de la publicare (art. 575 alin. (1)), iar aplicarea ei nu depinde de apariția normelor metodologice (art. 575 alin. (2)).

Codul înlocuiește actele normative după care s-a lucrat în construcții în ultimele trei decenii (art. 576 alin. (3)):

• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul;
• cea mai mare parte a Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, respectiv art. 1–9, 11–40 și 42–44;
• normele metodologice ale primelor două legi, aprobate prin Ordinul nr. 839/2009 și Ordinul nr. 233/2016.

Articolul de față nu acoperă partea de urbanism. Se oprește la prevederile care contează în practică pentru cine construiește, consolidează, verifică sau expertizează o clădire. Fiecare afirmație are trimiterea la articolul din lege, ca să poată fi verificată direct în textul publicat.

Ce rămâne în vigoare după 25 august 2026

Abrogarea celor trei legi nu antrenează automat și regulamentele emise în baza lor. Art. 577 menține în vigoare, până la modificarea lor:

• Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, aprobat prin HG nr. 925/1995 (alin. (5));
• anexele la HG nr. 766/1997, printre care Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor și Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor (alin. (3));
• Regulamentul privind recepția construcțiilor, aprobat prin HG nr. 273/1994 (alin. (6));
• Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat prin HG nr. 492/2018 (alin. (7));
• Regulamentul privind activitatea de reglementare în construcții, aprobat prin HG nr. 203/2003 (alin. (8)).

Certificatele de urbanism emise înainte de intrarea în vigoare a codului își păstrează valabilitatea (art. 582 alin. (4)).

Pentru investițiile publice pornite pe HG nr. 907/2016, partea din cod despre ciclul de viață al proiectului investițional nu se aplică, iar documentațiile rămân supuse legislației de la momentul respectiv (art. 577 alin. (1)–(2)). Excepția acoperă patru situații:

• lucrările sunt în execuție;
• achiziția pentru proiectare a fost lansată;
• documentațiile au fost recepționate ori depuse spre aprobare;
• finanțarea a fost aprobată.

Clasele de consecințe înlocuiesc categoriile de importanță

Una dintre schimbările cu efect imediat asupra oricărui proiect este renunțarea la categoriile de importanță. În locul lor, construcțiile se încadrează în patru clase de consecințe, stabilite după consecințele pe care le-ar produce avarierea lor totală sau parțială (art. 370 alin. (1)–(2)). Consecințele luate în considerare sunt de cinci feluri (art. 370 alin. (3)):

• pierderile de vieți omenești;
• pierderile economice;
• pierderile culturale;
• consecințele sociale;
• consecințele asupra mediului.

Încadrarea se face după cea mai severă dintre aceste consecințe (art. 370 alin. (6)).

Pentru trecerea de la vechiul sistem, codul stabilește o echivalare directă (art. 370 alin. (5)):

Clasa de consecințe	Categoria de importanță	Clasa de importanță și expunere (P100-1)
CC1	D	IV
CC2	C	III
CC3	B	II
CC4	A	I

Până la aprobarea metodologiei de încadrare, clasele se stabilesc exclusiv după anexa nr. 6 a codului (art. 370 alin. (16)). O construcție care nu apare în anexă se asimilează celei mai apropiate, după numărul de persoane expuse, consecințele economice sau pierderile culturale (art. 370 alin. (17)). Câteva exemple din anexa nr. 6:

Clasa	Exemple de clădiri
CC4	clădiri cu rol în managementul situațiilor de urgență (spitale de urgență, SMURD, stații de ambulanță și de pompieri); monumente înscrise sau propuse pentru înscriere în patrimoniul cultural mondial
CC3	spitale și clădiri din sistemul de sănătate cu peste 100 de persoane; școli, licee și universități cu peste 200 de persoane; creșe, grădinițe, aziluri; clădiri de locuit, de birouri sau comerciale multietajate cu 300–500 de persoane; monumente de arhitectură
CC2	unități sanitare care nu intră în CC3 sau CC4; școli cu sub 200 de persoane; clădiri de cult; clădiri socio-culturale și săli de sport cu sub 200 de ocupanți; clădiri multietajate care nu intră în CC3 sau CC4, cu sub 300 de persoane
CC1	locuințe unifamiliale parter sau parter și etaj; totemuri și alte construcții cu caracter publicitar

Cine încadrează și cu ce consecințe

• Încadrarea în clasa de consecințe este obligația proiectantului. Este interzisă încadrarea într-o clasă inferioară celei indicate de cod (art. 370 alin. (14)), atât la construcțiile noi, cât și la intervențiile asupra celor existente (art. 370 alin. (15)).
• La schimbarea destinației, refuncționalizare, supraetajare sau extindere, clasa inițială poate fi schimbată motivat (art. 370 alin. (17)).
• Neprecizarea clasei de consecințe în proiect este contravenție și se amendează cu 10.000–20.000 de lei (art. 570 alin. (1) lit. ff) și alin. (2) lit. c)).

Verificarea proiectelor, pe patru niveluri

Nivelul de verificare tehnică decurge direct din clasa de consecințe (art. 440 alin. (4)).

Nivelul 1 (CC1). Proiectele nu mai trebuie verificate de verificatori atestați. Răspunderea pentru respectarea normativelor revine exclusiv arhitecților și inginerilor care au elaborat proiectul (art. 440 alin. (3) și art. 441).

Nivelul 2 (CC2). Este o verificare calitativă (art. 442 alin. (4)). Cuprinde:

• datele de intrare: încadrarea în clasa de consecințe, ipotezele de calcul, combinațiile de încărcări, coeficienții parțiali de siguranță;
• conformitatea memoriului tehnic;
• constructibilitatea;
• corectitudinea principială a planurilor și detaliilor;
• completitudinea proiectului pentru faza respectivă.

Nivelul 3 (CC3). La elementele de la nivelul 2 se adaugă verificarea cantitativă (art. 443 alin. (3)–(4)):

• corectitudinea modelelor de calcul și a dimensionărilor;
• planurile și detaliile de nivel detaliat;
• corespondența dintre calcule și desene;
• revizuirea tuturor calculelor proiectantului.

Nivelul 4 (CC4). Se cere un calcul paralel și independent, cu instrumente și metode cel puțin egale cu cele ale proiectantului (art. 444 alin. (3)). Dacă diferențele dintre calculul proiectantului și cel al verificatorului depășesc 5%, proiectul se revizuiește și verificarea se reia (art. 444 alin. (4)).

Ce verifică și ce nu verifică verificatorul

• Verifică fazele PAC, PTh și DE, dar nu verifică studiul de fezabilitate, conceptul și proiectul real executat (art. 445 alin. (3)–(4)).
• Nu verifică dispozițiile de șantier, cu excepția investițiilor de consolidare și a monumentelor istorice (art. 445 alin. (5)).
• Nu poate interveni în alegerea sau modificarea soluțiilor de proiectare (art. 445 alin. (9)).
• Răspunde 10 ani de la predarea sau recepția construcției pentru concluziile verificării. După acest termen răspunde pe toată durata de existență a construcției pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare (art. 446 alin. (1)).

Codul reglementează și societățile de verificare tehnică a proiectelor, persoane juridice autorizate de minister. Când verificarea e făcută de o astfel de societate, răspunderea pentru verificare îi revine societății (art. 449 alin. (4) și (8)).

Expertiza tehnică: când este obligatorie și ce răspundere implică

Expertizarea tehnică este obligatorie în patru situații (art. 437 alin. (2)):

• pentru fundamentarea proiectului de intervenții asupra construcțiilor existente;
• după dezastre sau accidente cauzate de factori naturali ori antropici, pentru evaluarea construcțiilor avariate;
• la expirarea duratei de existență proiectate;
• pentru evaluarea influenței unei construcții noi, a unei intervenții sau a unei demolări asupra vecinătăților.

Separat, expertiza se poate face și la cererea beneficiarului, a companiilor de asigurări sau a instanțelor (art. 437 alin. (3)). Expertizele la construcțiile existente se consemnează în cartea tehnică, iar sinteza raportului se înregistrează în Registrul național al construcțiilor (art. 437 alin. (4)).

Atestarea expertului

• Expertiza unui proiect nu poate fi făcută de cel care l-a elaborat sau verificat, nici de firma la care expertul e angajat ori subcontractor (art. 435 alin. (2)).
• Dreptul de practică se acordă pe durată nedeterminată, dar se confirmă din 5 în 5 ani, pe baza dovezii experienței și a cursurilor de pregătire profesională continuă (art. 436 alin. (3)–(4)).
• După vârsta de 70 de ani, confirmarea condițiilor de sănătate se face anual (art. 436 alin. (7)).
• Clădirile din Lista monumentelor istorice pot fi expertizate numai de experți atestați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice (art. 436 alin. (2)).

Obligațiile expertului (art. 439 alin. (1)):

• elaborează nota tehnică de constatare prin evaluare calitativă, pe baza examinării directe a clădirii;
• respectă reglementările tehnice în vigoare la semnarea contractului, iar dacă expertiza fundamentează un proiect, pe cele de la data cererii de autorizare;
• ține registrul de evidență al expertizelor;
• transmite sinteza rapoartelor;
• încheie asigurare de răspundere civilă profesională.

Răspunderea expertului

• Răspunde pentru concluziile expertizei pe toată durata de existență proiectată a construcției sau până la o nouă expertiză, pentru viciile neidentificate din cauza nerespectării normelor de evaluare în vigoare la data expertizei (art. 439 alin. (2)).
• Când constată că o construcție existentă îndeplinește cerințele, stabilește programul de urmărire în timp și perioada în care construcția mai poate funcționa. Poate chiar prelungi durata de existență proiectată (art. 439 alin. (3)–(5)).
• Pentru soluția de intervenție proiectată răspund proiectantul și verificatorul care au întocmit, respectiv verificat proiectul (art. 439 alin. (9)).

Intervențiile asupra clădirilor existente

Codul enumeră explicit tipurile de intervenții (art. 372 alin. (2)). Printre ele se află:

• lucrările de întreținere și reparații curente;
• reparațiile capitale;
• lucrările de intervenție în primă urgență;
• extinderile și supraetajările;
• schimbările de destinație;
• consolidările, definite ca lucrări care aduc construcția la nivelul corespunzător de performanță din punctul de vedere al rezistenței și stabilității;
• modernizările și reabilitările;
• reconstruirea, conservarea și restaurarea.

Documentația pentru autorizare

Proiectul pentru autorizarea unei intervenții conține piesele cerute la o clădire nouă. La acestea se adaugă, după caz, trei documente (art. 282 alin. (1)):

• releveul detaliat;
• raportul de expertiză tehnică sau nota tehnică;
• analiza diagnostic a clădirii existente.

Anexa nr. 2, pct. 1.4.4 lit. c): expertiza locală, expertiza generală și clasa de risc seismic

• Expertiza poate fi locală atunci când intervențiile sunt localizate și nu influențează comportarea de ansamblu a structurii.
• Dacă intervenția modifică sistemul structural sau comportarea de ansamblu, expertiza trebuie să fie generală.
• În zonele cu accelerația terenului de cel puțin 0,15g, expertiza generală trebuie să stabilească clasa de risc seismic în situația propusă.
• La construcțiile în clasele RsI și RsII, expertiza recomandă soluțiile de intervenție și stabilește clasa de risc seismic după consolidare.
• Pentru clădirile publice și pentru cele din CC4, clasa de risc seismic după consolidare trebuie să fie RsIV.

Intervențiile în primă urgență (art. 283)

• La clădirile care prezintă pericol public, constatat prin raport de expertiză, notă tehnică justificativă sau proces-verbal de calamitate, autorizația se emite imediat (alin. (1)).
• Consolidările la clădirile încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public se autorizează în regim de urgență, fără taxă (alin. (3)).
• La monumentele istorice, autorizația de primă urgență se emite pe baza acordului scris al Ministerului Culturii. Acordul se dă în cel mult 5 zile lucrătoare, după care operează acordul tacit (alin. (5)–(6)).

Execuția

• În regie proprie se pot face numai lucrări de întreținere și reparații curente. Orice altă intervenție la o clădire existentă, indiferent de clasa de consecințe, se execută de antreprenori, pe baza unui proiect tehnic verificat (art. 285 alin. (1)).
• Intervențiile se fac pe baza expertizelor tehnice și, după caz, a auditului energetic. Auditul nu e necesar la lucrările de primă urgență (art. 285 alin. (2)).
• La intervenții este obligatorie încheierea de asigurări de către beneficiar, dezvoltator, proiectant și executanți (art. 285 alin. (3)).
• Beneficiarul unei locuințe unifamiliale pe care o folosește el însuși este scutit de asigurare, o singură dată (art. 285 alin. (4)–(5)).

Autorizația de regularizare și termenul din august 2027

Codul introduce autorizația de regularizare pentru lucrările făcute fără autorizație sau cu nerespectarea ei (art. 301 alin. (1)).

Regimul permanent (art. 301 alin. (2))

În regim permanent, regularizarea e posibilă doar pentru:

• locuințe unifamiliale parter sau parter și etaj, cu suprafața construită desfășurată de maximum 150 mp, care nu sunt monumente istorice și nu se află în zone protejate;
• anexe de maximum 150 mp;
• închideri de balcoane fără extindere pe domeniul public.

Fereastra temporară de un an (art. 301 alin. (7)–(9))

• Timp de un an de la intrarea în vigoare a codului, adică până în 25 august 2027, regularizarea se poate cere pentru orice altă categorie de construcție.
• Condiția este ca lucrările să respecte reglementările urbanistice și cerințele fundamentale de calitate, iar obligațiile fiscale și măsurile contravenționale să fie îndeplinite.
• Cotele pentru controlul statului și taxele de certificat de urbanism și de autorizare sunt de zece ori mai mari decât cele datorate pentru o lucrare executată legal.
• Respectarea cerințelor fundamentale se dovedește prin expertize tehnice separate pentru fiecare cerință: rezistență mecanică și stabilitate, securitate la incendiu, igienă și sănătate, siguranță și accesibilitate în exploatare, protecție împotriva zgomotului, economie de energie.

Ce se întâmplă cu construcțiile nelegalizate

• Până la regularizare sau desființare, impozitul pe clădire se majorează cu 100% (art. 301 alin. (11)).
• După expirarea termenului, autoritățile locale pot desființa lucrările neautorizate ori trebuie să ceară instanței desființarea lor. Hotărârea de desființare se execută pe cheltuiala contravenientului (art. 301 alin. (12)–(15)).

Lucrări care se pot face pe bază de notificare

Pentru o serie de lucrări, codul înlocuiește autorizația cu notificarea autorității locale. În afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor, pot fi notificate (art. 294 alin. (2) lit. b)):

• construirea de împrejmuiri noi în locul celor existente;
• înlocuirea acoperișului în aceeași formă sau cu o înălțare de cel mult 0,50 m;
• amenajarea mansardelor în poduri existente la locuințele unifamiliale, fără modificarea volumetriei și numai dacă nu sunt necesare consolidări;
• renovarea și extinderea bucătăriei și a băii, precum și închiderea unitară a logiilor și balcoanelor în blocuri;
• modificarea compartimentărilor nestructurale;
• remodelarea fațadelor fără rol structural;
• reabilitarea energetică a clădirilor de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri;
• schimbarea de destinație pentru funcțiuni comerciale sau de birouri, dacă nu presupune lucrări care necesită autorizație;
• extinderi sau schimbări de destinație ale unor încăperi din clădiri existente pentru grupuri sanitare sau camere tehnice de maximum 25 mp.

Lucrările notificate trebuie să respecte legislația privind calitatea în construcții (art. 294 alin. (5)). Recepția la terminarea lucrărilor rămâne obligatorie și în acest caz (art. 280 alin. (2)).

Valabilitatea autorizației și garanția lucrărilor

Valabilitatea autorizației (art. 309)

• Autorizațiile de construire și de desființare sunt valabile 3 ani de la emitere (alin. (1)).
• Termenul se extinde pe toată durata de execuție prevăzută în autorizație, începând de la data de începere a lucrărilor anunțată emitentului (alin. (2)).
• Valabilitatea poate fi suspendată o singură dată, pentru cel mult 12 luni, prin notificarea emitentului (alin. (4)).
• Prelungirea valabilității este interzisă (alin. (5)). Excepție: dacă lucrările nu pot fi finalizate în durata de execuție stabilită, se poate cere o prelungire de cel mult 12 luni, cu cel puțin 15 zile înainte de expirare (alin. (6)).

Perioada de garanție minimă (art. 531 alin. (6)–(7))

• 5 ani pentru construcțiile din CC3 și CC4;
• 3 ani pentru cele din CC2;
• 1 an pentru cele din CC1.

Dacă contractul cu executantul nu prevede o perioadă de garanție, se aplică durata minimă corespunzătoare clasei de consecințe.

Cerințe noi de la 1 ianuarie 2027 (art. 406)

• Autorizarea clădirilor de birouri, comerciale, industriale sau de depozitare, inclusiv parcajele acoperite, cu suprafața construită de peste 1.000 mp, este condiționată de acoperișuri verzi pe cel puțin jumătate din suprafață (lit. b)).
• Parcările exterioare de peste 500 mp trebuie să permită infiltrarea sau evaporarea apei pluviale (lit. c)).
• Parcările trebuie să aibă arbori sau dispozitive de umbrire pe cel puțin 30% din suprafață (lit. d)).
• Prevederile nu se aplică dacă afectează conservarea patrimoniului arhitectural sau nu pot fi îndeplinite în condiții tehnice și economice acceptabile (lit. e)).

Durata de existență, urmărirea în timp și evaluarea periodică

Stabilirea duratei de existență proiectate este obligatorie (art. 368 alin. (9)) și nu poate fi mai mică decât durata normată (art. 368 alin. (7)). Duratele normate sunt (art. 368 alin. (3)):

• 100 de ani pentru monumentele istorice;
• 50 de ani pentru construcțiile permanente;
• 25 de ani pentru construcțiile agricole, industriale și de depozitare.

La expirarea duratei de existență proiectate, expertizarea devine obligatorie (art. 437 alin. (2) lit. c)).

Urmărirea comportării în timp

• Se aplică tuturor construcțiilor, cu excepția celor din CC1, iar pe perioada de utilizare responsabil de ea este beneficiarul (art. 550 alin. (3)–(4)).
• La construcțiile existente, categoria de urmărire și intervalele le stabilește un expert tehnic atestat. Intervalul nu poate depăși un an (art. 550 alin. (12)).
• Construcțiile din CC4, precum și cele din CC3 amplasate în zone cu accelerația terenului de cel puțin 0,35g, trebuie instrumentate pentru monitorizare seismică. Echiparea minimă este o stație de achiziție digitală și patru senzori triaxiali de accelerație, unul dintre ei în câmp liber (art. 550 alin. (14)).
• La 10 ani de la recepție și apoi din 10 în 10 ani, un expert tehnic face o investigare și evaluare amănunțită a construcției (art. 550 alin. (19)–(21), art. 536 alin. (7)). Evaluarea se poate încheia cu:
  • un certificat de bună comportare;
  • recomandarea unor lucrări de reparare sau consolidare;
  • prelungirea ori reducerea duratei de existență proiectate.

Monumentele istorice

Clădirile monument au mai multe prevederi proprii în cod:

• durata de existență normată este de 100 de ani (art. 368 alin. (3) lit. a));
• se pot folosi tehnici și materiale tradiționale fără agrement tehnic, dacă sunt prevăzute în proiect și asigură cerințele fundamentale (art. 379 alin. (3));
• prevederile tehnice de securitate la incendiu au caracter de recomandare, aplicându-se doar măsurile posibile care nu afectează valoarea culturală (art. 391 alin. (4));
• autorizarea intervențiilor se face cu avizul Ministerului Culturii (art. 284 alin. (1));
• atât expertiza, cât și verificarea proiectelor de intervenție se fac numai de specialiști atestați suplimentar în domeniul protejării monumentelor istorice (art. 436 alin. (2), art. 440 alin. (5)).

Asigurarea de răspundere civilă profesională

Codul generalizează obligația de asigurare. Prevederile principale:

• Proiectanții și consultanții încheie asigurare de răspundere civilă profesională pe durata implementării contractului (art. 556 alin. (1)).
• Specialiștii atestați sau autorizați (experți tehnici, verificatori, diriginți de șantier, responsabili tehnici cu execuția) sunt obligați să aibă asigurare pe toată durata exercitării dreptului de practică. Polițele se încheie pe cel puțin un an și se reînnoiesc anual (art. 556 alin. (2)–(3)).
• Firmele de proiectare trebuie să aibă asigurare la un nivel care să acopere riscurile minime ale activității, precum și un sistem propriu de asigurare a calității (art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4)).
• Antreprenorii încheie asigurare pentru lucrările de construcții-montaj (art. 556 alin. (4)).
• Executanții și dezvoltatorii încheie o asigurare de răspundere civilă pe 10 ani pentru daunele apărute după recepție (art. 556 alin. (7)). Polițele lor se prezintă obligatoriu la începerea lucrărilor (art. 556 alin. (8)).

Lipsa asigurării este contravenție, pentru proiectanți, antreprenori și consultanți (art. 570 alin. (1) lit. dd)) și pentru specialiștii atestați (lit. ee)). Amenda este de 20.000–50.000 de lei (art. 570 alin. (2) lit. b)). Specialiștilor atestați li se poate suspenda și dreptul de practică pentru 9 luni (art. 572 alin. (2) lit. b)).

Sancțiunile din Cartea a II-a

Infracțiuni (art. 569)

• Proiectarea, verificarea, expertizarea sau realizarea unei construcții fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea și rezistența, dacă pune în pericol viața ori integritatea persoanelor, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani (alin. (1)).
• Dacă fapta a produs consecințe grave, pedeapsa este de la 3 la 10 ani (alin. (2)).
• Pentru faptele de la alin. (1) săvârșite din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate (alin. (3)).

Contravenții cu amendă de 50.000–100.000 de lei (art. 570 alin. (1) lit. a)–m) și alin. (2) lit. a)):

• realizarea de consolidări, modernizări sau transformări fără proiect verificat, cu excepția construcțiilor din CC1 (lit. b));
• elaborarea de expertize tehnice incomplete ori care nu respectă reglementările în vigoare la data contractării (lit. h)).

Contravenții cu amendă de 20.000–50.000 de lei (art. 570 alin. (1) lit. n)–ee) și alin. (2) lit. b)):

• depășirea competențelor pentru care specialistul e atestat sau exercitarea dreptului de practică expirat (lit. p));
• nerespectarea obligației de expertizare la intervențiile asupra construcțiilor existente (lit. x)).

Constatare și suspendare

• Pentru contravențiile din art. 570 nu se aplică sancțiunea avertisment (art. 570 alin. (3)).
• Contravențiile se constată de ISC, iar dreptul de a le constata se prescrie în 5 ani (art. 571 alin. (1)–(2)).
• Pentru verificatori, experți și auditori energetici, ministerul poate dispune suspendarea dreptului de practică între 6 și 12 luni, în funcție de numărul contravențiilor constatate (art. 572 alin. (2)).

---

Trimiterile din acest articol sunt la textul Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026.