Tara in care lupul e paznic la oi!

Se vorbeste despre esecul autostrazii de la Deva destul de des in ultima vreme. 90% din cei care vobesc sunt jurnalisti fara pregatire tehnica si care au prins cateva idei din raportul de expertiza tehnica si insista pe ele. Sunt si voci care atrag atentia asupra faptului ca de fapt lucrarea a fost receptionata de CNADNR fara sa se verifice si inca cateva teorii. Eu nu caut vinovatii, vinovatul este Romania in totalitatea ei, incepand de la autoritati si apoi de la mentalitatea oamenilor. Vad insa semne ca lucrurile se schimba dupa fiecare tragedie, dar incet, nu brusc cum ar trebui.

Acest articol nu este despre autostrada ci atrage atentia asupra a doua probleme grave ale sectorului de constructii:

1. Sistemul pretului cel mai mic – nu are rost sa comentez pentru ca acest sistem este fundamental gresit si-mi provoaca sila ori de cate ori ma intalnesc cu el.

2. Sistemul de control al calitatii proiectelor si lucrarilor de construire.

Controlul proiectelor

Legislatia din constructii prevede ca proiectantul sa fie verificat de un verificator tehnic atestat. Rolul verificatorului de proiecte este de a verifica corectitudinea întocmirii unui proiect tehnic. Conform legii, verificatorul de proiecte trebuie sa reprezinte interesele beneficiarului si logic ar fi sa si-l caute singur, avand astfel certitudinea realizării corecte a unui proiect. In toata cariera mea de 11 ani nu am intalnit un beneficiar care sa-si aduca propriul verificator de proiecte. Din contra, eu ca inginer structurist a trebuit sa-mi caut verificator pentru fiecare proiect.

Beneficiarii nu-si cunosc drepturile pentru ca nu citesc legile,  sau nu le pasa, si astfel își angajează lupul paznic la oi! Lupii sunt carnivori, desi uneori mai mananca si iarba pentru digestie si vitamine!

Controlul executiei

In Romania legislatia prevede ca pe santier sa existe un sef de santier, un responsabil tehnic cu executia (atestat de minister) si un inginer constructor responsabil cu controlul calitatii (numit de catre constructor din echipa lui). Faceti o proba pe un santier care vi se pare mai mare si cautati cei trei factori de mai sus, sunt curios daca-i gasiti pe toti 3!

Legea mai prevede ca beneficiarul sa angajeze un “dulau” care sa pazeasca oile, numit diriginte de santier! In contractele mari se angajeaza direct o firma de consultanta care are si diriginti atestati in echipa.

Tot legea prevede ca din cand in cand “dulaul” sa fie tras de urechi de catre un “dulau sef” de la Inspectoratul de Stat in Constructii. Inspectoratul incaseaza o cota parte din costul estimativ al lucrarilor tocmai pentru verificarea lucrarilor, dar practic nu are suficient personal sa faca controale!

Si ajungem la intrebarea: prespunem ca la Deva a venit lupul si a atacat oile ratacite pe rambleu, dar dulaii ce faceau? Stateau in baraca la cald, probabil! Problema e ca la final ciobanul a numarat oile si au iesit toate la numar!

Concluzii!

Sistemul calitatii in constructii nu este gresit. Gasiti aici un studiu comparativ pentru mai multe tari europene si alte tari stau chiar mai prost ca noi.

In alte tari “dulaii” au stapanii potriviti, cred ca aici e diferenta!

Concluzie la concluzie

In santier exista mitul ca proiectantul e ala rau care face urat. De fapt este o mentalitate indusa prin frica, ca multe altele si care e complet gresita. In mod normal proiectantul, seful de santier, responsabilul tehnic, dirigintele si muncitorii sunt o echipa care-si corecteaza unul altuia greselile pentru ca la final sa iasa un produs de calitate.  La inceput carierei si eu urlam la muncitori pe santier. Am urlat la ingineri sefi batrani cu care mai apoi m-am intalnit ca angajati la ISC. La un moment dat mi-am dat seama ca urlatul nu e o solutie si am incercat sa aduc principiul colaborarii. Functioneaza oarecum dar nu cum ar trebui. Mentalitatile vechi mor greu.