O clădire economică trebuie proiectată, nu negociată ca la bazar!

O clădire economică trebuie proiectată, nu negociată ca la bazar!

Observ deseori in proiectare ca se ignora câteva elemente ce pot aduce beneficii importante in exploatarea ulterioara a unei clădiri cat si in execuția acesteia. Si toate pornesc de la proiectare. Este vorba despre:

1. Modularitatea – ceea ce se traduce prin realizarea unor elemente structurale si/sau de arhitectura (pereți, scări, ferestre) care sa tina cont unele de dimensiunile celorlalte, adică să respectăm un modul!

2. Repetabilitatea – se traduce prin realizarea a cat mai multor elemente identice si ma refer aici nu doar la elemente structurale

In plan:

– acolo unde este posibil, este de preferat ca stâlpii sa aibă aceeași grosime cu cea a zidurilor – la clădiri mici asta înseamnă de regula stâlpi în forma de L si T; nu, stalpii dreptunghiulari sau patrati nu sunt mai avantajoși – nici măcar constructorii nu-i prefera când vine timpul tencuielilor si al gletului, desi la executie pare mai simplu!

– la clădirile în cadre se poate ajunge la utilizarea stâlpilor si grinzilor de 25cm grosime si a zidăriei de 30cm sau combinația 30+38(40) astfel rămâne loc ca structura sa fie placata suplimentar cu polistiren; aveți grija, zidăria nu permite sa stea mai mult de ~5cm în consola funcție de fiecare produs în parte – producătorul trebuie sa ofere acest detaliu (sunt convins ca și producătorii din Serbia, Bulgaria sau fabricile No Name, îl oferă, nu-i asa?!).

– dimensiunile grinzilor de fațadă trebuie sa fie alese, astfel încât sa nu fie necesari buiandrugi la usi si ferestre; in cazuri speciale, la clădirile in cadre se pot utiliza buiandrugi prefabricați cu condiția respectării punctului următor;

– dimensiunile șpaleților de zidărie trebuie sa rezulte de minim 40cm. (eu prefer 50-60) pentru ca:

  • la dimensiuni mai mici sunt greu de realizat practic;
  • la interior nu permit realizarea buiandrugilor in conditiile impuse de normativ (minim 40cm rezemare).
  • pe fațade șpaleții cu dimensiuni reduse se pot rupe la cutremur;

– la casele mici, șpaleții scurți pot fi înlocuiți direct cu stâlpii din beton, mai ales dacă au aceeași grosime cu cea a zidăriei;

Pe înălțime:

  • înălțimea treptelor scării – dimensiunile fixe fără virgula sunt mai ușor de realizat; nu va temeti de cote de nivel altfel decat modul de 5cm, am observat ca nu conteaza pentru constructor.
  • zidurile trebuie sa aibă înălțimi astfel încât sa poată fi construite dintr-un număr egal de elemente de zidărie (nu uitați sa țineți cont și de rosturi); mai nou au aparut mortare in rost subtire (cativa mm.) care va scutesc de aceasta problema; este dificil si chiar nerecomandat sa se taie dintr-un element ceramic sau BCA pentru completare; pentru exemplificare, cand aveti ocazia urmariti cladirile vechi, multe nu mai au tencuiala si se poate vedea modularea caramizilor.

Forma elementelor structurale verticale si orizontale:

  • dacă stâlpii au toți dimensiuni identice sau module de maxim 2 dimensiuni, rezulta etrieri la fel, care sunt mai ușor de fasonat si de montat – puteți cere un discount firmelor de fasonat; sunt firme care taxează suplimentar pierderile la barele cu diametre mai mari de 20mm.
  • grinzile sa aibă toate aceleași secțiuni sau maxim 2 secțiuni diferite, sunt astfel mai ușor de proiectat și de executat;

Concluzii:

1. La clădirile înalte din mediul urban este dificil sa modulezi, dar multe dintre elementele indicate de mine mai sus pot fi luate în considerare, aducând economii serioase beneficiarilor. Din păcate o proiectare slaba nu duce la astfel de posibilități, iar economia realizata de beneficiar prin costul proiectării și costul execuției se reflecta invers în buzunarul lui prin costuri mai mari cu materialele și erori de execuție care duc la probleme pentru finisaje.

2. Să nu înțelegeți că proiectele în care toate grinzile sunt armate la fel la toate etajele și pe toate direcțiile (am văzut numeroase cazuri) sunt o urmare a modularii. Sunt o urmare a nepăsării! 🙂

3. Toate cele de mai sus pornesc in primul rand de la arhitect, el este cel care concepe o clădire si de regula ar trebui sa se consulte cu un inginer de structuri si cu unul de instalații chiar din primele faze. Din acest motiv s-ar impune o cooperare mai strânsă intre Facultatile de inginerie si arhitectura!

4. Proiectantul trebuie sa mearga in santier si sa intrebe direct constructorul ce crede el ca ar putea fi îmbunătățit! De multe ori am făcut asta si am înțeles mici detalii pe care altfel nu le-as fi banuit! Este foarte importanta colaborarea executat proiectant, atenție colaborare, nu război cum suntem obișnuiți din facultate! De regula oamenii greșesc pentru ca nu înțeleg si pentru ca n-au fost învățați sa întrebe!

Ajungem din nou la ideea că economia trebuie proiectată nu negociată ca la bazar!