Subsol general vs. subsol parțial

Subsol general vs. subsol parțial

Este o întrebare des adresa atât mie cat și colegilor arhitecți. Nu știu care este răspunsul colegilor, dar eu prefer un subsol general in locul unuia partial daca suprafata acestuia este mai mare de 50% din suprafata cladirii, dar asta e o chestiune personala.

Va voi explica pe scurt diferențele intre cele doua tipuri și in anumite situații decizia va aparține.

Subsolul partial presupune in teorie mai puține lucrări și deci implicit costuri mai mici decât un subsol general,  pentru ca:

  1. Volumul de săpătura este mai mic.
  2. Volumul de beton armat este mai mic.
  3. Aria de cofrare a planșeului este mai mica.

Ce presupune un subsol parțial:

Datorita cotelor de fundare diferite săpătura fundațiilor din zona fără subsol și implicit fundația trebuie racordata cu cea a subsolului. Racordarea presupune realizarea unor trepte de fundație si este explicata pe larg aici.

Daca adâncimea subsolului este mare, apare problema fundării pe straturi diferite de pământ, motiv pentru care apar probleme de preluare a tasărilor diferite.

In imaginea de mai jos am avea 4 zone de racordat. Este destulă manopera și beton consumat in treptele de fundare, dar per total in acest caz este mai ieftin sa nu faci subsol general, pentru ca suprafața subsolului are o pondere mai mica decât zona fără subsol.

 

In aceeași situație, dar cu demisol partial, ridicat doar 1.10m de la nivelul solului, deja costurile se apropie pentru cele doua variante pentru ca volumul betonului îngropat creste considerabil, ramând ca și diferențe de cost, intre soluții, săpătura și cofrajul planșeului.

Din experiența mea, dacă subsolul partial creste ca suprafață peste 50% din aria clădirii, diferența de preț intre cele doua soluții scade la 10-15%. Apar in schimb costuri ulterioare cu finisajele si încălzirea spațiului suplimentar. Este practic o decizie a viitorului proprietar in funcție de necesitățile lui.

Subsol partial cu pondere de peste 50% din suprafața clădirii.

Dar in cazul clădirilor înalte (blocuri)?

Clădirile înalte (blocurile) nu se pretează realizării unor subsoluri parțiale datorita faptului ca fundarea s-ar realiza de cele mai multe ori pe terenuri diferite ca și caracteristici și ca rezistențe. Am întâlnit numeroase astfel de situații si chiar dacă unii geotehnicieni considera ca un radier poate prelua toate tasările diferențiate asta nu înseamnă ca le poate prelua fără o armatura adecvata și in anumite limite.

Clădire cu subsol și subsol 2 partial.

Problemele cele mai mari apar in cazul clădirilor cu mai multe subsoluri sau al celor cu subsol și cu cuve pentru parcări de tip Klaus.

Clădire cu parcaje cu fundătură (cuva)