Izolarea fonica

Izolarea fonica

Izolarea fonica este un domeniu vast ce implica notiuni de fizica, motiv pentru care in acest articol o sa sumarizez elementele generale ce ar trebui cunoscute de arhitecti, deoarece ei decid majoritatea elementelor de anvelopa in cadrul unei cladiri. Prin anvelopa inteleg: anvelopa exterioara ce separa interiorul de mediul exterior si anvelopa apartamentului ce-l separa pe acesta de vecini.

Acustica construcțiilor este reglementata de C125-2013 NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCII SI ZONE URBANE.

In cazul nostru modalitățile de protecție acustica din cadrul unei clădiri de locuit sunt indicate în Capitolul 2 din  C 125/3 – 2013 “Masuri de protectie împotriva zgomotului la cladiri de locuit, social-culturale si tehnico-administrative”.

Citez din normativ: “În cazul apartamentelor din locuintele individuale sau colective, limita admisibila pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unității funcționale este 35 dB(A) (Cz 30).  35 db este maximul acceptabil intr-o biblioteca. 40db este valoarea de la care iti poti pierde concentrarea iar 50db este echivalentul unei conversații.  Puteti instala o aplicatie pe smartphone pentru a masura zgomotul din casa dvs.

In figura de mai jos regăsiți valorile minime ale indicelui de izolare la zgomot aerian al unui element R’w.  Asta înseamnă ca spațiul respectiv trebuie despărțit de sursa zgomotului printr-un element ce îndeplinește caracteristicile minime din tabel. Definiția elementului este înțelesa greșit de cele mai multe ori pentru ca acesta trebuie privit în ansamblul sau cu toate partile lui componente inclusiv cu defectele.

 

Nu discutam aici despre un perete care desparte 2 spatii, discutam de toate elemente ce despart spațiul: perete, pardoseala si tavan. Discutam mai ales de golurile din acei pereți. Exemple de situații ignorate:

  • un perete din beton de 30cm intre doua apartamente; este elementul perfect de izolare acustica dar doar dacă golurile lăsate de despărțitorii de cofraj, la turnare sunt umplute; dacă nu sunt umplute atunci nu se izolează fonic nimic.
  • zidaria realizata fara mortar in rosturile verticale pentru ca acesta nu adera corect, sau pentru ca cica are nut si feder si nu e nevoie de mortar etc.

Indice de izolare la zgomot aerian, Rw – este valoarea în dB a curbei de referinta la 500 Hz, comparat cu cu valorile masurate în laborator ale indicelui de atenuare acustica R,
conform metodei definite de SR EN ISO 717-1.

Indice de izolare la zgomot aerian in situ, R’w – este definit în acelasi mod ca Rw pentru un element de constructie, dar valorile sunt masurate „in situ”, în care caz intervine transmisia zgomotului pe cai colaterale.

Indice de izolare la zgomot de impact normalizat, Ln,w – este valoarea în dB a curbei de referin la 500 Hz, dupa deplasarea acesteia fata de curba valorilor nivelului zgomotului de impact normalizat Ln, conform SR EN ISO 717-2.
Indice de izolare la zgomot de impact normalizat in situ, L’n,w – este determinat în acelai mod ca i Ln,w , dar „in situ”, fiind influentat si de transmisia zgomotului pe cai colaterale.

Cum se realizează izolarea la zgomot aerian si de impact conform C125-2013:

“Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R’w si de impact L’nw, adoptarea soluțiilor de pereți, planșee și pardoseli se face fie pe baza de calcul  fie prin alegerea soluțiilor cuprinse în tabelele A.1.(pereți), A.2. (uși) i A.3. (planșee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.”

Având in vedere cele de mai sus luam specificațiile tehnice ale producătorilor de materiale de construcție si verificam Rw. Apoi ne asiguram ca nu avem cai colaterale de transmisie tratate gresit, pentru ca sa ii putem păstra valoarea la cea indicata de producător. Altfel vom avea clienți nemulțumiți de zgomotele vecinilor.

Porotherm: observam cu stupoare ca avem nevoie de ziduri de 25cm grosime intre apartamente sau de 20cm cu placare suplimentara.

Nota: tabelul Porotherm este scos dintr-o fisa tehnica din 2009, pentru ca în cele curente aceste valori nu sunt declarate, dar presupun ca nu s-au schimbat.

Ytong: observam cu și mai mare stupoare ca avem nevoie de ziduri de 40cm grosime intre apartamente sau de o placare suplimentara cu vata minerala si gips-carton sau alte materiale.

Alte măsuri ce pot fi luate în considerare:

Acestea sunt niste observații proprii și nu sunt cuprinse neapărat în norme:

  1. Fara ghene de instalatii vizitabile in apartamente – mai bine spargi la nevoie si refaci decat sa auzi ce zic vecinii
  2. Sapele sa se realizeze flotant, adică pe un strat de izolație asemănător celui folosit la rosturile dintre sapa și perete, sau pe un strat de vata minerala rigida, asta ar duce la diminuarea zgomotului de impact.
  3. Spatiile de zi, băile și bucătăriile sa nu fie așezate lângă dormitoare. Dormitoarele sa nu aibă perete comun cu spatiile menționate anterior ale apartamentelor vecine.
  4. Daca punctul 4 nu poate fi respectat în întregime, atunci instalațiile sa fie prevazute cu izolații si amortizoare pentru a nu transmite vibrații sau zgomote în camerele vecine.

Masuri pentru apartamentele vechi:

Exista cateva masuri pentru îmbunatățirea acusticii apartamentelor vechi dar in principiu sunt greu aplicabile pentru ca pot deteriora structura de rezistenta. Ceea mai buna si mai simpla solutie de imbunatatire ar fi realizarea de ghene fara vizitare in jurul tuturor tevilor.

Concluzie:

Zgomotul de la vecini este cel mai deranjant defect al unei clădiri. Intrebati in jur si cel putin 70-80 % au problema asta, indiferent ca sunt blocuri noi sau vechi. Este important ca atunci cand alegeti un apartament sa aveti in vedere si acest aspect, pentru ca va poate face viata un calvar.