BST 500

BST 500

In ultima perioadă, apare din ce în ce mai des întrebarea, de ce nu folosim BST500 in loc de PC52? Fiecare are motivele lui, eu îl foloseam doar când era cu adevarat nevoie de el, dar mai nou îl folosim și noi în mod curent, datorita cerințelor din piață.

BST-ul este un otel cu rezistenta de curgere 500 MPa sau 500N/mmp și este un produs modern, folosit de ceva vreme și în România. Denumirea BST vine din limba germana. Mai nou, denumirea oficiala a devenit B500.

Exista trei tipuri de B500: B500A, B500B si B500C. Diferența dintre ele este data de ductilitate, B500A având o capacitate de deformare specifica de 2.5%, B500B de 5% si B500C de 7.5%. In practică apar doua probleme legate de asta:

  • Punerea in opera: B500A este cel mai casant și se poate rupe ușor dacă nu este îndoit cum trebuie. Acest lucru e valabil și pentru celelalte doua. Spre exemplu dacă se îndoaie o bara într-o direcție și apoi se îndoaie în direcție inversa cel mai probabil va crăpa.
  • Realizarea unei clasa de ductilitate DCM sau DCH (conform P100-1/2013) necesita utilizarea de B500C sau BSt500S clasa de ductilitate C. E clar ca nu se accepta alte tipuri de BST, decât pentru clădiri situate în zone neseismice, unde ductilitatea nu este importanta, sau doar în elemente a căror ductilitate nu este relevanta (grinzi secundare, sâmburi sau alte elemente cu armaturi care nu sunt supuse la întindere).

Trei aspecte apar mai des în discuțiile despre BST vs PC:

  • ECONOMIA: aici pot preciza ca pentru clădiri înalte este mai avantajos sa folosim BST500 in loc de PC52, pentru ca putem face reduceri de armatura cuprinse intre 5 si 15%, in funcție de situație. La clădirile mici economia e nesemnificativa, chiar dacă teoretic  BST are o rezistenta mai mare, exista niște procente minime de armatura care trebuiesc respectate. Procentele sunt calculate ca aria armaturii/aria betonului. Sa zicem ca din procent de armare eu am nevoie de 3Ø16, iar din calcul cu BST am nevoie de 2Ø16+1Ø12 o sa pun oricum 3Ø16.  La casele P+1 si P+2 conformate corect, multe armaturi ies din procente minime la placi, stalpi si chiar la o parte din grinzi. Asta ne duce la o alta discuție legata de dimensiunile elementelor, unde părerea mea este ca nu trebuie sa ducem elementele la procente de armare mai mari cu 50% decât cele minime admise, datorita numeroaselor greșeli ce apar in timpul execuției. Mai pe înțeles, mai bine mai mult beton si mai putin fier, decât invers. La clădiri înalte situația e alta, forța de munca fiind, de regula, mult mai calificata.
  • CAT DE CASANT ESTE: da, BSt500S este un otel mai casant decât PC52 a cărui capacitate de deformare specifica este de minim 10%, dar este acceptabil sa folosim BST 500S clasa de ductilitate C (sau B500C), conform P100-1/2013; după cum spuneam mai sus trebuie îndoit cu grija, de preferință cu mașini de fasonat.
  • ASPECTUL:  “S” din denumirea BST 500S vine de la otel striat,  BST500  are pe o față striații (nervuri) la 45 de grade (ca la PC), iar pe cealaltă are striații dispuse alternativ (vezi galeria foto de mai jos).

Pentru alte informații tehnice puteți accesa acest link http://www.feralpi.de/en/Products/Rebar/Rebar.html

RESURSE EDUCATIONALE DESPRE ARMATURI:


 

006-turned-off

 

Sfat: Ia-ti un consultat cu experiența atunci când vrei sa cumperi o locuință!

www.homeadvisor.ro – un serviciu Construieste.info!