In Normandia am văzut un sistem complet diferit de așezare a panelor și cosoroabelor fata de cel folosit uzual in România. Dupa cum puteți observa în poze, pana este așezată cu fețele paralele cu înclinația acoperișului, pe când cosoroaba e ca la noi. Inițial m-am gândit ca probabil făceau acest lucru pentru a nu cherta căpriorii decât la coama și la streașină, dar după cum se vede în poze nu-i chertau deloc. Daca știe cineva motivele as fi incantat sa le aud, după părerea noastră, mai ales a d-lui Florin, nu e o soluție fabuloasa.
You may also like
Verișoara mea Oana Lacraru a fost anul acesta într-o excursie/tur fotografic cu Dorin Bofan, un fotograf profesionist, tocmai pana în Norvegia. Bineînțeles […]
In aceasta pagina voi strânge cele mai interesante documentații despre lemn, găsite pe internet. M-am implicat in proiectului prietenului meu Grig de […]
Dupa cum probabil ca nu ați observat, am fost în concediu săptămâna trecută, tocmai pana in insulele Canare! Escala a fost în Madrid […]
Știu ca meseria mea nu este cea de auditor energetic sau cea de expert în termotehnica, dar de când am început doctoratul am […]
5 thoughts on “Pane și cosoroabe în Normandia”
cred ca ei evita(si bine fac) sa cherteze capriorii fara rost. chertati, capriorii isi pierd din rezistenta in zona chertarii. totodata lasa capriorilor un mai mare jos, de care s-ar putea sa aibe nevoie in caz de potentiale dilatari, tasari sau incovoire (din diferite motive) ale structurii. nu intotdeauna vorba “sa tina” face bine.
Diferenta vine din diferenta de incarcare. In Franta incarcarile din vant sunt predominante in mare parte din regiuni (Normandia face parte), deci si elementele care preiau aceste incarcari sunt orientate cat mai favorabil.
Poate fi si asta o explicatie! Mersi!
Cat ai voie sa ieși maxim cu cornul la stresina, la acoperiș cu înclinație 21 de grade?? Ma refer pt rezistenta la corni
Pai depinde de dimensiunea capriorilor. Pentru distante mari ies sectiuni mari, mai ales daca sunt puse si parazapezi.