Update [2026]: Romantismul s-a lovit de Realitatea nZEB și de Bănci
Au trecut 13 ani de când am scris acest articol și de când “moda” caselor din materiale naturale (cob, paie, cânepă) părea să ia avânt în România. Timpul a filtrat entuziasmul și a lăsat la vedere realitatea crudă pe care o anticipam.
Iată de ce, în 2026, construcția unei case “naturale” a rămas o nișă exotică și extrem de riscantă financiar:
1. Capcana nZEB: Lutul nu trece clasa energetică
Cea mai mare barieră apărută între timp este legislația. Pentru a recepționa o casă astăzi, ea trebuie să îndeplinească standardul nZEB (nearly Zero Energy Building).
-
Problema fizică: Deși pământul are o inerție termică bună, el nu este un izolator performant conform normativelor actuale. Pentru a atinge rezistența termică cerută de lege, un perete de lut ar trebui să aibă o grosime colosală (peste 1-1.5 metri) sau să fie placat cu… polistiren/vată.
-
Paradoxul: Să pui polistiren pe o casă de lut anulează tot conceptul de “natural” și “respirabil”. Astfel, obținerea certificatului energetic (obligatoriu la recepție) a devenit un coșmar birocratic pentru aceste construcții.
2. Mitul “Ieftin” a murit: Manopera costă enorm
În 2013, argumentul principal era prețul mic al materialelor (“iau pământ din curte”). Astăzi, în criză acută de forță de muncă, manopera dictează costul final.
-
O casă de pământ/paie necesită mii de ore de muncă manuală, migăloasă. “Claca” cu prietenii nu mai funcționează la standarde de calitate.
-
Să găsești meșteri care știu să lucreze corect cu tehnici uitate costă acum mai mult decât o echipă care toarnă beton și zidește BCA mecanizat. “Ieftin” a devenit, de fapt, “premium artizanal”.
3. “Bancabilitatea” este Zero
Încercați să mergeți la bancă în 2026 să cereți un credit ipotecar pentru o casă de paie. Răspunsul este invariabil NU. Băncile și asiguratorii clasifică aceste structuri la risc maxim de incendiu, infiltrații și degradare rapidă. Fără asigurare și fără creditare, aceste case sunt imposibil de vândut. Au devenit, așa cum am prezis, active blocate: valoroase sentimental pentru proprietar, dar cu valoare de piață nulă.
Concluzie 2026: Casele naturale rămân o opțiune validă doar ca experiment personal, pentru cei cu bani cash, mult timp liber și pasiune pentru bricolaj. Ca soluție de locuire în masă sau investiție imobiliară, ele au pierdut lupta cu ingineria modernă și cu normativele europene.
Aici in continuare articolul din 2013….
Tot mai multi oameni decid sa-si faca case din materiale naturale gen pamant, baloti de paie, piatra, chirpici etc.
Putina teorie:
Paianta: exista multe dezbateri pe tema a ce este paianta și ce nu este. Paianta este o tehnica inventata cu mii de ani in urma si este descrisa in clar la Muzeul National de Istorie, ea fiind regasita si in așezarea din Sultana Malul Rosu. De-a lungul timpului a suferit diverse adaptări, iar eu am întâlnit-o in forma: schelet din lemn umplut cu calti, moloz sau pamant, tencuit cu mortar de var prins de șipci cu plasa de rabiț.
Chirpici: “cărămizi” din argila amestecata cu paie, uscate la soare. Se zidesc cu argila și se tencuiesc cu mortar de var sau cu un amestec argila cu paie și nisip, numit in engleza “cob”.
Mai exista casele vechi românești?
Ca și inginer constructor am întâlnit in meseria mea multe case vechi romanești din paianta sau chirpici. Aceste case, in acest moment, sunt in marea lor majoritate distruse. Ce a contribuit la distrugerea lor:
- cutremurele – nimeni nu a băgat in propaganda aceste case, dar multe au fost avariate la cutremurul din 1940 si la cel din 1977.
- lipsa unui sistem de fundare adecvat (vom vedea mai jos despre ce e vorba)
- lipsa întreținerii
- lipsa trotuarelor care au dus la infiltrația apei la fundații.
Puteți vedea in fotografiile de mai jos degradări clasice la una din aceste case. Ce nu se vede in aceste imagini sunt degradarea din interiorul peretului si degradarea planseului peste parter. Planșeele acestor case se realizau cu grinzi de lemn intre care se punea pământ, moloz și ce mai găseau oamenii prin curte, apoi se monta un strat de sipci peste care se tencuia.
Care este principiul caselor “naturale, organice”?
Pai cam același cu cel al caselor astea vechi. Se face o fundație din piatra zidita, pereți din chirpici sau din lemn umplut cu pământ, tencuieli interioare și exterioare din pământ etc.
Problemele:
1. In Romania terenurile de fundare sunt de doua feluri: argile sau pietrișuri ( in foarte puține cazuri apare și nisipul). Pietrișurile sunt prezente in multe alte tari dinspre care a venit acest curent “modern”, fiind terenuri bune fără probleme deosebite pentru fundații. Argilele sunt și ele prezente in alte tari europene, cu deosebirea ca argilele , in multe zone din Romania, sunt sensibile la apa, adică se umfla, se contracta, se lichefiază și multe altele. Mai jos un film cu friabilitatea loess-ului și pentru cine dorește alte date, găsiți aici explicații.
Problema majora a fundațiilor din piatra zidita este incapacitate de a prelua eforturile din tasarea argilelor, mai ales ca la baza zidurilor nu exista nicio centura din beton armat. Tasările la argile nu apar imediat după construcția caselor, ci se manifesta încet încet pe mai multi ani. Daca din diverse motive nu se construiesc si trotuare atunci procesul de degradare va fi si mai rapid. De asemenea nici pământul folosit la tencuieli nu poate prelua tasări sau alte eforturi, si fiind făcut de asemenea cu argila sensibila la umezire si nestabilizata, si cu timpul va începe sa crape.
2. Cutremurele: chiar dacă majoritatea considera ca aceste case sunt ușoare si nu sunt afectate de seism, realitatea este alta. E adevarat ca solicitările din seism sunt proporționale cu masa construcției, dar asta nu înseamnă ca nu vor exista degradări substanțiale ale finisajelor interioare, mai ales ca pământul are rezistente la întindere aproape nule. In același timp cutremurele solicita si fundațiile in aceeași măsură ca și terenul în care acestea sunt “încastrate”, iar o fundație din piatra zidita, nu are rezistenta la forfecare sau întindere. Deși pentru unii ar părea imposibil, o casa din pământ construita prost s-ar putea chiar dărâma la un cutremur.
3. “Meseriașii”: Am văzut câteva poze de la construcția unei case naturale lângă București, și m-am înfiorat când am studiat scheletul din lemn, construit de niște amatori fără nicio logica. Acum 50-100 de ani se făceau îmbinări din lemn extraordinare, tehnici care in prezent s-au pierdut, fiind înlocuite de sistemul lemn verde peste lemn verde și o scoaba. Total greșit și periculos. Acum 200 de ani, americanii au inventat sistemul de case din lemn care se mai păstrează si acum. Urmăriți va rog filmele vechi și veți vedea cum se făceau atunci îmbinările și care era dispunerea riglelor si montanților. Mai multe despre lemn gasiti aici.
Sa intram putin in istorie. Acum 2000 de ani, in Roma Antica, se construia cu zidărie din cărămida arsa si mortar de ciment roman. Aceste construcții s-au folosit chiar și după căderea Constantinopolului. In zonele sărace și mai putin avansate se locuia in bordeie sub pământ sau ceva asemănător. A urmat apoi o perioada de regres numita Evul Mediu in care numai castelele și catedralele se construiau din piatra (cărămida dispăruse), restul caselor erau din materiale locale (lemn, pământ, paie). Abia dupa anul 1600 au reînceput construcțiile din cărămidă sa revină in actualitate.
“Bricks have been around for a long time – in fact they were introduced by the Romans into this country, and by the Middle Ages, they began to be used in churches and other important buildings. After a lot of wooden houses were burnt down in the Great Fire of London in 1666, many houses were rebuilt in brick. They became even more important during the Industrial Revolution and it is only in the last 50 years that use has declined because of the increasing importance of concrete and other cement-based materials in building factories, bridges and houses.” http://www.ucl.ac.uk/earth-sciences/impact/geology/london/ucl/materials/brick
Înainte de 1940 se construiau următoarele tipuri de clădiri de locuit unifamiliale (case):
1. Casele de la țară, niște construcții ieftine, dar destul de elogiate de oamenii din vremurile noastre, fără ca aceștia sa înțeleagă cu adevarat ce înseamna o casa din paianta sau chirpici; nu era practic nicio mare știință, erau constructori mai amatori decât multi din cei de azi, mai ales ca nu aveau unelte și nici materiale. Acele case nu prea au rezistat, degeaba spun unii ca da. Aici nu vorbim de biserici din lemn, de cule sau de casele boierești făcute de meșteri, ci de niște case simple de oameni sărmani.
2. Casele din cărămidă din marile orașe, multe dintre ele cu adevarat opere de arta, aceia erau adevărații constructori ai perioadei;
Dupa 1945 a venit comunismul si a început mutarea oamenilor de la țară la oraș si construirea de blocuri. Casele de la țară au început sa se construiască din nou in diverse forme, funcție de zona si de posibilitățile financiare:
- satele de la câmpie, unde intrase colectivizarea, mai sărace, casele s-au construit tot din paianta sau chirpici, foarte rar din cărămidă (numai profesorii si doctorii aveau astfel de case) tot de către constructori nepricepuți;
- in zonele de munte se construiau case mai bune, din cărămidă, tot ieftine dar de către meseriași cu o școală profesionala la activ, deci putin mai pregătiți. In zonele de munte si deal nu se făcea agricultura iar sătenii erau obligați sa se ducă sa muncească in industrie, la diversele fabrici apărute in toate orașele din jurul satelor, iar astfel erau obligați sa meargă la scoală.
Părerea mea sincera este, ca aceste case naturale revin in actualitate tot ca si o alternativa ieftina, asa cum au fost mereu. Partea mai proasta este ca unele persoane construiesc un schelet din paianta pe care il imbraca cu finisaje moderne, mobila de la Ikea si incalzire centralizata. Nu ii condamn pe cei care evita polistirenul si vopseaua lavabila, dar ii rog sa nu uite ca un zid de caramida plina presata cu grosimea de 50 cm este un bun izolator termic, poate chiar mai bun decat pamantul uscat la soare. De asemenea, varul poate sa inlocuieasca lavabila fara probleme. Betonul nu este radioactiv si nici armatura din el.
Mai jos sunt cateva fotografii cu o casa naturala corect realizată, e vorba de o pensiune lângă Linz in Austria.
34 thoughts on “Obsesia caselor din materiale naturale”
ufff, multumesc!
Asa este, chirpicii, lutul batatorit, balotii de paie nu sunt niste bune materiale de constructie! Pamantul este un bun material de constructie sub forma de caramizi, piatra sub forma de agregate din betonul armat.
Paiele pot folosi in industria hartiei, furajarea animalelor si cam atat! Balegarul este un bun ingrasamant, nu un material de constructie!
Bordeiul nu este o locuinta buna!
In plus, o investitie in acest tip de case este o investitie proasta, care dupa 20-30-40-50 de ani nu mai poate fi recuperata. O casa din zidarie sau o structura din beton armat, cu o intretinere minimala pot sta in picioare sute de ani.
Asadar de ce este ecologic sa faci o casa de 20-30.000 care dupa 40 de ani nu mai valoreaza nimic, in timp ce aceeasi investitie inseamna o structura care va fi utila timp de peste 100 de ani? Ce este sustenabil intr-o structura facuta pentru cel mult o generatie, fata de una care poate adaposti 4-5 sau chiar mai multe generatii?
Parerea mea este ca argumentul “ecologic” aplicat acestor case este o pacaleala, cu adevarat eficiente sunt cladirile durabile.
De altfel, in limba romana sustainable se traduce prin durabil.
Case facute din zidarii din piatra sau caramida in secolele XIV-XV-XVI sunt inca locuite de urmasii urmasilor urmasilor celor care le-au construit.
….. q.e.d.
Bunicii mei au locuit in casa de paianta, bine realizata, ce a rezistat (si rezista inca) fara probleme timp de zeci de ani, a rezistat la cutremure si chiar si la inundatii. Din pacate, casa a fost vanduta de catre mostenitorul ei si, dupa multi ani de la constructie (peste 60 de ani), inca arata la fel de bine in posesia noilor proprietari.
Imi pare rau ca judecati aceste case drept “solutii inventate din saracie, nepasare si prostie”. Bunicii mei au fost intelectuali (nu au fost nici nepasatori, nici prosti), dar au avut in tineretea lor un buget restrans. Asa ca, in loc sa stea fara casa, au facut aceasta casa din paianta (proiectata de un arhitect) care a rezistat si rezista pana dupa moartea lor.
Desigur ca persoanele ce lucreaza in domeniul constructiilor nu vor fi prea entuziasmate atunci cand oamenii apeleaza la solutii de constructie mai ieftine.
Da, casele din zidarie pot rezista mai mult in timp, fara reparatii, dar si casele din paianta rezista pe durata unei vieti, cel putin. Si sincer, nu este necesar sa facem case ce dainuie sute de ani pentru ca nici nu vom trai atat. Totodata, copiii/tinerii oricum vor sa isi faca propria lor casa, dupa propriul lor plan si propriile lor preferinte; au toata viata inainte. Niste copii destoinici nu asteapta sa le moara parintii pentru a avea casa lor proprie.
In plus, si important, o casa nu reprezinta intotdeauna o investitie financiara (depinde de locatie, costuri de intretinere, vremuri economice si alte aspecte)! O casa rareori se va vinde la nevoie cu suma care a fost investita in ea intrucat majoritatea oamenilor, cand vor sa locuiasca la casa si au bani, vor sa si-o construiasca ei insisi de la zero, dupa propriul lor plan. Altminteri, vor sa dea cati mai putini bani pe o casa deja construita. Costul cat mai mic sau locatia foarte avantajoasa sunt motivele principale pentru a cumpara o casa deja construita.
Ce este, in opinia mea, intr-adevar prostie este:
-cand omul, din lacomie sau inconstienta (sau ambele), se intinde la cheltuieli mult mai mari decat il tin posibilitatile
-cand omul se afunda in credite ipotecare mari ce se intind pe zeci de ani pentru ca, atunci cand e in incapacitate de plata, sa fie evacuat din casa iar casa sa-i fie scoasa la licitatie (in intreaga lume, sunt oameni care experimenteaza acum aceasta situatie neplacuta o data cu criza economica). Unii uita ca: 1. nimic nu e sigur in viata (deci nici faptul ca vei avea acelasi venit intotdeuna); 2. a fi sclavul bancilor e unul dintre cele mai apasatoare si riscante lucruri.
-cand omul face din casa lui investitia intregii lui vieti, o investitie MASIVA, si isi cheltuieste toate economiile in acest sens, uitand ca viata mai implica si alte lucruri si nevoi. (A fi sclavul unor obiecte nu-i deloc amuzant si te secatuieste de resurse – de orice fel de resurse: energie fizica si psihica, bani si TIMP.) Nu traim o vesnicie.
Din contra, a-ti face casa din materiale la preturi accesibile si sanatoase, o casa de dimensiunile strictului necesar, o casa ce nu te transforma in sclavul ei – mai ales in caz de posibilitati financiare limitate (dar nu numai !) – este calea inteleapta de urmat. Cu atat mai mult cu cat nu traim intr-o tara cu uragane, tornade, tsunami. Si, decat deloc sau cu eforturi imense, mai bine in limita posibilitatilor!
Stimata doamna, va raspund punctual:
Bunicii mei au locuit in casa de paianta, bine realizata, ce a rezistat (si rezista inca) fara probleme timp de zeci de ani, a rezistat la cutremure si chiar si la inundatii. Din pacate, casa a fost vanduta de catre mostenitorul ei si, dupa multi ani de la constructie (peste 60 de ani), inca arata la fel de bine in posesia noilor proprietari.
Imi pare rau ca judecati aceste case drept “solutii inventate din saracie, nepasare si prostie”. Bunicii mei au fost intelectuali (nu au fost nici nepasatori, nici prosti), dar au avut in tineretea lor un buget restrans. Asa ca, in loc sa stea fara casa, au facut aceasta casa din paianta (proiectata de un arhitect) care a rezistat si rezista pana dupa moartea lor.
dupa cum bine spuneti bunicii dvs au facut casa din saracie si nu din prostie, eu am dat 3 variante, se pot aplica si fiecare in parte pentru o anumita situatie
Desigur ca persoanele ce lucreaza in domeniul constructiilor nu vor fi prea entuziasmate atunci cand oamenii apeleaza la solutii de constructie mai ieftine.
persoanele care isi fac case cu bani putini, de regula nu apeleaza la ingineri si arhitecti, deci nu e o pierdere pentru noi; chiar va rog sa va faceti case singuri si sa ne chemati dupa cutremur la consolidari, acolo se castiga bani multi. 😛
Da, casele din zidarie pot rezista mai mult in timp, fara reparatii, dar si casele din paianta rezista pe durata unei vieti, cel putin. Si sincer, nu este necesar sa facem case ce dainuie sute de ani pentru ca nici nu vom trai atat. Totodata, copiii/tinerii oricum vor sa isi faca propria lor casa, dupa propriul lor plan si propriile lor preferinte; au toata viata inainte. Niste copii destoinici nu asteapta sa le moara parintii pentru a avea casa lor proprie.
casele din zidarie nu sunt mai scumpe decat casele din paianta, rog recititi cu atentie articolul, exista solutii pentru orice buzunar, pana la urma sa nu uitam solutia “Mazare” din cartierul de oameni saraci.
Din contra, a-ti face casa din materiale la preturi accesibile si sanatoase, o casa de dimensiunile strictului necesar, o casa ce nu te transforma in sclavul ei – mai ales in caz de posibilitati financiare limitate (dar nu numai !) – este calea inteleapta de urmat. Cu atat mai mult cu cat nu traim intr-o tara cu uragane, tornade, tsunami. Si, decat deloc sau cu eforturi imense, mai bine in limita posibilitatilor!
nu exista casa al carei sclav sa nu devii, doar apartamentele de la bloc au inca acest statut, pana se vor degrada complet…
Cred că sfatul de a limita cheltuielile prin realizarea unei case nici prea mare, nici prea mică este cel mai bun. Secretul unei case ieftine nu stă în materialele de construcție folosite, ci în adaptarea acestora la mărimea, forma (conformarea) și scopul construcției.
Durabilitatea mi se pare totuși un factor important, deoarece după un ”ciclu” de viață (adică o generație), o casă ar trebui să fie în continuare o resursă pentru locuire și să aibă totuși și o valoare de piață. O casă construită acum ajunge în timp să fie tot mai apreciată datorită locației. Cartierele sunt ca vinul, pe măsură ce trece timpul, devin tot mai valoroase.
Chiar dacă după 50 de ani asupra unei case se intervine major, refăcându-se practic finisaje, instalații șamd, trebuie reținut că structura de rezistență reprezintă totuși cca. 40-50% din costurile de construcție.
Proiectarea realizată astăzi va asigura cu siguranță o lungă perioadă de timp o rezistență și stabilitate cel puțin din punct de vedere structural.
Acest lucru nu mai este valabil și pentru structurile ”naturale”, lemn, pământ șamd. În aceste cazuri, astfel de structuri, dacă au practic cea mai mică problemă devin nesigure, reducând pur și simplu valoarea acestor case la zero.
Faptul că acum se tranzacționează case din paiantă la un preț mai mare decât prețul terenului, se datorează resurselor financiare limitate și al lipsei de cunoștințe.
Domnule Catalin, permiteti sa discrepez cu respect la ´´casele din caramide nu sunt mai scumpe decat cele din paianta´´.
Nu sunt specialista dar as spune ca da – cele din caramida sunt mult mai scumpe decat cele din paianta.
Eu optez pentru casa de paianta.
Bineinteles ca, in prealabil, as apela la un arhitect. Orice opinie profesionala asupra proiectului este binevenita. Nu este de loc de neglijat experienta pe care acesta o poate acumula de-a lungul anilor de profesie sau ca rezultat al unor studii pe care eu nu le-am urmat!
O zi buna,
Sper ca intelegeti ce inseamna paianta (primele 2 poze din articol sunt de la o casa din paianta). Am mai scris un articol in care am explicat ca ieftinirea unei case porneste de la conceptie, nu de la materialul din care e facuta, deci mai bine ați citi asta si apoi ați merge la un arhitect.
Cu tot respectul domnule, paianta este lut cu paie aruncat (batut) in format de valatuci pe un schelet de lemn sustinut la patru colturi ale casei de stalpi de lemn (nu stiu exact din ce esenta. Cred ca din stejar sau salcam.) Este o metoda foarte folosita in zona noastra chiar si in ziua de azi.
In nici un caz nu se umplu peretii cu moloz sau calti!
Cred ca altcineva are nevoie de mai multa informare – nu eu!
Cand doriti va arat casa bunicii mele – care e din paianta si are cam 50 de ani. Se tine destul de bine si estimez ca mai poate rezista linistita macar alti 20.
Mentionez ca aceasta casa a trecut neatinsa prin cutremurul din 77?! Ceea ce nu s-a intamplat cu alte case din caramida.
Cat despre viituri nu poate fi vorba intrucat se afla amplasata pe un varf de deal!
O zi buna,
Doamna, am vazut atatea case vechi in cat stiu despre ce vorbesc, ideea de baza la casele din paianta – schelet din lemn cu umplutura. Nu inteleg totusi supararea dvs. nu va obliga nimeni sa cititi site-ul meu si nici sa va faceti casa din caramida. Daca ati citi cu atentie tot blogul ati intelege ca o casa inseamna mult mai mult decat ce considera marea majoritate a populatiei.
buna ziua, urmeaza sa ridic o casa si ma indrept spre o constructie cu cadre si bca ytong; as dori sa aflu si parerea d-vostra ca specialist pentru acest gen de constructie in comparatie cu caramida avantaje si dezavantaje; ce am citit pe forum sincer nu ma satisface. multumesc anticipat
Ytong este un BCA care ofera o izolatie termica mult mai buna decat un BCA clasic. Un perete de 40cm grosime din Ytong este echivalentul a 25cm caramida+10cm polistiren. Noi folosim Ytong in mod curent la diverse constructii pe doua considerente:
1. Izolatie termica
2. Pereti de compartimentare interiori cu greutate foarte redusa, pentru a micsora sarcinile seismice.
In acest moment proiectam o casa de vreo 350mp la care vom folosi Ytong de 40cm grosime. Am ales acest material pentru ca dorim sa realizam finisaje exterioare care sa necesite o intretinere cat mai usoara si pentru a putea realiza placaje ceramice (caramida aparenta, piatra etc.). Noi credem ca este mai usor sa placam BCA decat polistiren. Dar aici sunt numeroase discutii.
Ytong nu este un material mai ieftin decat combinatia clasica zidarie + polistiren dar ofera avantajele de mai sus. Spre exemplu, la blocuri inalte izolatia cu polistiren nu mai este posibila, de la inaltimea de 28.00m in sus, din considerente de protectie la foc (polistirenul arde) si Ytong este una din alternative.
Pot placa o casa de paianta pe exterior cu cărămidă aparenta? Ce dezavantaje as avea?
La orice cutremur mare caramida va crapa sau cadea, cel putin asa cred eu. Mai exista si posibilitatea sa folositi caramida normala zidita in fata peretelui de paianta, cu fundatie proprie si conectata cumva cu paianta, dar e doar o idee necercetata!
Bună. Un articol deja vechi, dar nu mă pot abține totuși, să-mi scriu părerea. De fapt am doar întrebări : Înaint de a scrie articolul, v-ați documentat în ceea ce privește casele ecologie, casele construite din materiale naturale? (si aici ma refer strict la casele BINE FĂCUTE și nu făcuți la repezeală, inadecvat din lipsă de cunoștințe, din lene din sărăcie.). În continuare : această afirmație face tot articolul : „Pietrișurile sunt prezente in multe alte tari dinspre care a venit acest curent “modern”, si sunt niste terenuri bune fără probleme deosebite pentru fundații. Argilele sunt si ele prezente in alte tari europene, cu deosebirea ca argilele , in multe zone din Romania, sunt sensibile la apa, adică se umfla, se contracta, se lichefiază si multe altele” – am tot respectul față de dumneavoastră și profesia care o practcați, dar sincer m-a pufnit râsul. Nu știam că în unele țări sunt terenuri speciale și mult mai bune pentru fundare decât la noi. Nu știam că în România „argilele” sunt mai sensibile la umezeală decât în Europa. Hai să fim serioși. Casele „prost construite” despre care vorbiți le-ați văzut în Teleorman, Giurgiu sau ați fost și în altă parte unde mai sunt biserici, castele, conace, case de sute de ani cu care europenii își fac poze și azi? Culmea, nu au beton! Culmea, au rezistat la cutremur. Apropo, stiati ca tehnica „cob” (din lut) rezulta o structură monolit, la fel ca tehnica pământului bătătorit? Ați văzut vreun test oficial de rezistență la cutremur a unei case construite cu această tehnică? Veți fi surprins ca si inginer. Iar chestia cu betonul, este o glumă proastă cu care sunt indoctrinati studentii de la facultati. Este un business. Betonul (cimentul portland) dateaza din 1821 daca nu ma insel. Încă se mai locuieste peste tot in lume in case construite de sute de ani. In Yemen există BLOCURI de 7 etaje, numai din pământ. Ok, e altă climă, se poate, la noi probabil că ar trebui să ne limităm la 2 nivele. Ar mai fi multe de spus, dar vă recomand să aruncați o privire pe siteul casenaturale(punct)org si daca aveti intrebari, nelamuri sunt deschis oricaror discutii constructive, civilizate. Vă doresc An nou fericit si va recomand sa mariti orizontul, fiti mai deschis, mai receptiv…..există o lume dincolo de TV, dincolo de interese financiare, dincolo de SISTEMUL care ne ține captivi.
Afirmatiile dvs. vin din pregatirea dvs de inginer constructor sau se bazeaza pe faptul ca ati vazut live un cutremur si comportarea unei case din pamant la un cutremur? Eu va rog doar sa nu comparati casele din caramida cu ceea ce promovati dvs pe casenaturale.org este un afront adus inaintasilor nostri. Va urez si eu sarbatori fericite!
Inca ceva, dvs ati citit articolul integral sau nu?
Buna seara. As dori sa stiu cum estimati dvs. cheltuielile la constructia unei case din caramida plina vis-a-vis de caramida porotherm. Si daca la cheie o casa la 180 mp se poate construi la cheie cu maxim 40-45 mii euro folosind pentru interioare materiele cu cost mediu. Ex. Faianta maxim 45 roni/m, gresie la fel, cada maxim 900 lei buc. etc. Adica nici din saracie dar nici ca bogatii. Mai multe persoane ce au facut constructii din caramida porotherm la suprafata mai sus mentionata au vorbit de o suma de maxim 45 mii euro la cheie. Multumesc anticipat.
Pai caramida plina este mai scumpa ca material si mai scump de pus in opera. Mergeti la un magazin de profil si verificati preturile, nu e mare filozofie.
Trebuie sa intelegeti ca o casa nu inseamna doar casa si gata.
O casa inseamna:
– racord la utilitati
– gard
– amenajari in curte
– impozite, taxe, proiect si mai nou diriginte de santier.
O casa cu finisaje ieftine nu poate costa mai putin de 300 de euro/mp, dar construita cu o “echipa” care, de regula, lucreaza ieftin si fara factura. Deci da 40-45 000 e un pret, dar nu reflecta realitatea. Daca mai adaugati si cele enumerate de mine mai sus, in functie de situatia puteti depasi lejer 60 000 de euro.
Retineti ca structura de rezistenta reprezinta maxim 35% din pretul casei.
Depinde ce doreste clientul. Este fix acelasi lucru cu “masina SH vs masina noua”. Pentru case doar Parter cu pod nu cred ca este o problema sa folosesti materiale naturale. In principal problema vine de la fundatie si scurgerea apelor… Principul de cob+ulei de in si incalzire prin rocket stove sau soba este incomparabil mai ieftin pe termen scurt si mediu decat zidarie, bca, polistiren, etc intrucat in multe situatii materialul si mana de lucru sunt gratis. Deci se poate merge pe o casa semi-naturala, avand grija in primul rand de fundatie. Inertia termina a peretilor de >50cm din argila este suficienta pentru termoizolare. Deci depinde ce vrei… un “bordei” in care sa locuiesti 30ani fara sa urmaresti profit din urma unei revanzari sau sa investesti intr-o casa ce va rezista poate sute de ani. Cum ai spus si in articol… nu poti sa pui mobila de la ikea sau termopane la o casa din argila. O atentie deosebita necesita insa materialul de constructie… insa se gasesc pe youtube destule “tutoriale” care te ajuta sa identifici argila potrivita. O solutie alternativa ieftina a caselor “normale” o reprezinta si casa pasiva Prispa (https://www.facebook.com/prispa2012/?fref=ts)
Cum naiba sa ai grija cu fundatiile? Nu e normal ca la orice constructie sa faci un proiect, conform legislatiei in vigoare? Daca tu iti faci o casa pentru familie si sa spunem prin absurd ca gresesti ceva si cade si-ti omoara copiii, faci puscarie pentru omor din culpa. Credeam ca am depasit faza asta de saracie si evul mediu dar vad ca incet incet ne intoarcem la asta. Nu mai avem nevoie de ingineri si arhitecti, nu ne vaccinam copiii caci asa zice o autodidacta sau doua si altele. Suntem cumva intr-un proces de involutie. Astia au inventat nanoboti care ti-i baga in sange si te repara si noi ne facem case din pamant ca e mai ieftin si nu trebuie sa alimentam mafia cimentului. Hai ca m-am enervat si scriu un articol pe tema asta.
Si eu sunt inginer constructor ca si tine deci nu sunt contra ta dar… realitatea face ca multi dintre cei care isi fac o casa la tara o fac fara arhitecti sau inginieri, platesc pentru un proiect de structura cateva sute de lei ca sa fie totul “legal” si cam aia e… din pacate (mai ales pentru ei). Din comentarile cittitarilor tai imi dau seama ca oamenii se gandesc in primul rand la bani, apoi la “calitate” (subiectiv) insa deloc la criteriile minime, obligatorii de performanta ce trebuiesc indeplinite.
Majoritatea compara cladiri proiectate si executate acum 20 ani cu cele proiectate acum si au impresia ca sunt la fel sau chiar ca cele vechi sunt mai bune… Stiinta, tehnologiile, materialele si criteriile de performanta au evoluat insa. Problema este respectarea legislatiei sau ocolirea ei dupa cum se poate. In plus, punerea in opera se face de obicei in regim propriu, de multe ori cu beton facut in gramada sau “betoniera” dupa reteta proprie, cu intreruperi de turnare in grinzi, stalpi etc. Degeaba ne chinuim noi sa invatam oamenii pentru ca ei tot ce este mai ieftin vor alege… ce putem face insa este sa ii sfatuim sa aleaga ce este mai bine dintre ce este mai rau in situatia data… pana la urma vorbim de chirpici. Cine se gandeste la o astfel de casa nu o face pentru ca este o fita, o face din necesitate. Ce doresc eu de fapt de la tine este un articol despre cum poti face o astfel de casa corect executata – incepand cu sapatura si terminand cu finisajele. Din pacate desi exista cerere si astfel de case ne reprezinta ca populatie, la noi nu exista o legislatie in privinta acestora. Cunosc foarte multe persoane care au inceput sa construiasca case “in cadre” si le-au terminat dupa 10 ani, folosind armatura adunata de la fier vechi, bare plasate foarte prost, grinzi armate 1/2 cu un diametru, 1/2 alt diametru, etc Sau din zidarie luata din demolari. Deci in primul rand trebuie sa facem ceva pentru controlul si calitatea executiei structurilor, folosirea obligatorie a oamenilor calificati, teste de laborator, inspectii etc. Degeaba te chinui sa explici ca o masina are 0 (zero) stele la siguranta… atata timp cat fabricarea ei nu este reglementata oamenii o vor cumpara. Iti respect munca pe care o faci prin acest site si astept articole constructive din partea ta, nu impunerea unor pareri (chiar si argumentate). Dezavantajele caselor din chirpici sunt nenumarate dpdv al performantelor insa consider ca se pot face case chiar performante in combinatie cu materialele moderne, tinand cont mai ales de punerea in opera in mod practic. La final decizia trebuie sa apartina cititorului.
Toata lumea stie cum se fac casele in zonele rurale, uneori la fel ca cele din zonele urbane, dar lumea isi doreste atat de mult o casa incat uneori risca totul pentru asta, chiar si viata.
Treaba e simpla. Pana la urma o cladire are un schelet, o anvelopa si instalatii. Deci ce e asa de greu sa faci o structura din lemn si sa o umpli cu pamant? Lemnul se calculeaza, se cumpara sau se fura din padure, se usuca si se monteaza conform detaliilor din proiect. Fundatia se poate face din beton conform caracteristicilor terenului rezultate in urma studiului geotehnic. Nu e tot una sa fundezi pe loess sau pe nisip. La o adica poti face o fundatie chiar din lemn sau piatra zidita cu beton, important e sa o duci la adancimea de inghet, se poate calcula nu e mare filozofie. Americanii fac case cu subsol din lemn dar na, ce stiu eu sclavul mafiei cimentului…
Apoi se umple scheletul cu balegar, paie si/sau pamant cu multa voie buna, conform indicatiilor specialistilor bio. Se fac instalatiile conform proiectului, ca doar nu vrem sa ne ia foc casa de la un scurt circuit. La o adica daca esti super bio n-ai nevoie de apa curenta si nici de electricitate, deci scapi de costurile cu proiectarea si executia instalatiilor.
Apoi iei niste vin spumant facut in casa, pus intr-o sticla (eventual faci una tu ca sa fie bio eco) si o spargi de casa, te muti si te bucuri de faptul ca simti cum peretii respira si sunt vii (asa cum spune o adepta a acestui stil).
Superb articol, de mult nu am mai avut placerea sa citesc o critica cu o argumentare atat de pertinenta asupra posibilelor riscuri ce apar din lipsa de informare si studiu fata de asa zisele locuinte ecologice executate din burta si care denota un iredentism prost aplicat. Sper sa fie citit si inteles de cat mai multe persoane.
Asa aprecieri n-am mai primit in ultimele luni. Va multumesc. Sper sa cititi si restul site-ului mai sunt articole interesante.
Corect, eu nu te-am contrazis. Personal nu am nimic nici cu cei bio nici cu “mafia cimentului” (prima data cand aud). Respect opinia fiecaruia si nu oblig pe nimeni sa aibe aceeasi parere ca mine. Fiecare tip de structura are dezavantejele ei deci nu trebuie privite lucrurile in comparatie neaparat. Da, teoretic beton>zidarie>lemn>chirpici dar asta nu inseamna ca trebuie sa construim numai din beton. Nu am zis ca lemnul nu este bun, ba chiar am recomandat casa Prispa. Consider insa ca atata timp cat oamenii sunt interesati de astfel de materiale nu vad de ce sa nu le studiem aplicativitatea. Care este diferenta intre un om care vrea sa faca o casa din lemn (si are suport tehnic si legislativ) si unu din cauciucuri, sticle, containere, chirpici (unde nu exista nici un suport). Poate vrei sa faci o casa muzeu de acest fel care sa fie partial locuita. Cum procedezi?
Pai si eu ce am zis in articol si comentarii? Orice se poate face dar nu le faceti de capul vostru, faceti-le cu ingineri si arhitecti. Faceti calcule, imbinati solutiile eco cu cele clasice, faceti lucruri destepte. Nu faceti carpeli. Ce vad eu pe site-urile astea (caci practic ele sunt oglinda activatii, sau nu?) este carpeala! Suntem renumiti ca, carpim tot. Uneori carpim bine, uneori nu. Dar nu mai bine sa carpim cu niste ingineri nu cu niste meseriasi?
Buna ziua,am o casa de paianta veche si vreau sa o reconsolidez atat casa cat si acoperisul,va pot contacta pentru sfaturi?
Da, normal, va rog chiar!
Am casa din paianta de vreo 90 ani,facuta direct pe pamant cu dusumea , 3 camere, in jurul ei si in laterale a fost facut din caramida un hol,baie si bucatarie. Noi vrem sa scoatem dusumelel, sa turnam beton si sa o mai inaltam un pic ,sa turnam la colturi stalpi de beton iar ,sa schimbam lemnul podului, sa il mai inaltam un pic si sa facem podul locuibil.. Nu stiu cum se vor prezenta peretii din paianta dar sper sa tina, nu daramam nici unul deoarece e ok asha cum este impartita casa. Nu am bani sa o daram si sa o fac din nou asha ca m-am gandit la aceast aidee. Este o casa mica pe 54 m patrati. Ce parere aveti.? Sfaturi despre cum am putea intari,consolida peretii din paianta?
Din pacate n-am cum sa va spun cum sa consolidati o casa fara sa o vad. Pot sa va spun ca la paianta daca lemnul este bun, se pot adopta diverse masuri de rigidizare. Dar cea mai buna solutie trebuie data dupa ce vezi ce e acolo si cum e compartimentata.
https://adelaparvu.com/2013/12/06/casa-traditionala-romaneasca-spectaculos-restaurata-la-rosia-montana/
Buna seara.
Avem o casa din caramizi de chirpici pe fundatie de caramida rosie+ciment.Chirpicul era in stare foarte buna,a fost data jos toata tencuiala pana la caramizi si s-a armat cu plasa de buzau si tenco.Au rezultat niste pereti de aprox 50 cm grosime cu tot cu izolatia exterioara.Deasupra zidariei de chirpic este o centura de ciment de vreo 20 cm grosime.Tavanele din sipci si caramizile de pamant care erau acolo in pod pt izolatie le-am inlocuit cu rigips + vata minerala.De jur imprejur s-au facut trotuare noi.
Asta s-a facut acum 5 ani, locuim permanent in casa nu e nici o problema.
Singurul nostru stres e lipsa stalpilor de la colturile casei si asta numai pt ca vrem sa schimbam si acoperisul cu toata lemnaria si s-ar putea sa fie greutate mai mare pe pereti decat e acum (grinzile si capriorii sunt subtiri fata de ce vad ca se foloseste acum la un acoperis nou,iar sipcile pe care e fixata tabla sunt mai mult coji de copac decat sipci)
Pana la urma asta e intrebarea ar putea pune probleme acoperisul mai greu?Se mai poate turnata o centura peste aia veche pentru a avea suport drept pt grinzile noi?
Ce fel de autorizatie trebuie sa solicitam?
Va multumesc.
Imi pare rau dar din descrierea dvs nu pot trage o concluzie corecta am nevoie sa vad casa si alte informatii suplimentare. Insa, daca doriti va pot acorda contra cost consultanta. In acest scop imi puteti scrie pe adresa office@vilared.com
Va multumesc.